Agenții care au percheziționat la chiloți un minor săltat din fața blocului, fără motiv – fără a întocmi un proces-verbal, fără a solicita prezența unui martor și fără a-i anunța părinții – i-au mințit pe ofițerii de la Control Intern, în încercarea de a fenta un dosar penal pentru purtare abuzivă.În încercarea de a fenta un posibil dosar penal pentru purtare abuzivă și încălcarea celor mai elementare drepturi ale unui minor, agenții de la Secția 18 care s-au comportat ca niște tartori cu un elev de 14 ani săltat din fața scării unui bloc în care încerca să intre au decis să apeleze la minciuni. Contactați de ofițerii de la serviciul Control Intern al Poliției Sector 5, agenții au susținut că acțiunea lor a fost îndreptățită, deoarece minorul ar fi fugit de ei și l-ar fi prins cu greu, după o urmărire.Filmați în timp ce afirmau: „Nu s-a întâmplat nimic. E un control de rutină!”
Cei doi agenți – un bărbat și-o femeie – nu au folosit camerele tip bodycam. În schimb, intervenția lor a fost filmată de o persoană la care minorul mergea în vizită. În imaginile video surprinse de aceasta polițiștii apar extrem de relaxați, la nici un minut după ce l-au săltat pe copil din fața scării. Nu gâfâiau, nu erau transpirați după presupusa fugă după suspect și au afirmat, știind că sunt filmați: „Nu s-a întâmplat nimic. E un control de rutină. (…) Să vedem cine e, ce are la el… (…) Eram în serviciul de patrulare și am observat tânărul care încerca să ne evite când ne-a văzut (minorul încerca, de fapt, să intre în scară – n.r.)”Astfel, după cum chiar polițiștii au afirmat, la unison, nu a existat o urmărire și nu au fugit după minor, așa cum au susținut în fața anchetatorilor de la Control Intern, ci au efecuat „un control de rutină” și „nu este nicio problemă”. Dacă ar fi alergat după minor, cu siguranță ar fi menționat acest lucru. La Control Intern, însă, agenții și-au amintit o altă realitate, diametral opusă celei care a fost surprinsă pe camera video: au afirmat că l-au fugărit pe minor și că l-au percheziționat fiindcă fuga acestuia li s-a părut suspectă. Singurul motiv pentru care aceștia au mințit ar fi acela că, prin „urmărirea suspectului care se sustrăgea legitimării, fugind” au încercat să acopere un posibil abuz: acela că l-au săltat pe copil fără niciun motiv, din fața blocului în care intenționa să intre.
Unii „oameni ai legii” (oamenii legii, fără ghilimele, sunt doar cei care ei înșiși respectă legea – n.r.), care probabil au chiulit la ora la care s-a predat Dispoziţia I.G.P.R. nr. 643/05.12.2005 privind aprobarea Manualului de bune practici de intervenţie pentru poliţistul de ordine publică, axându-se pe cursurile de educație fizică și trageri în poligon pot citi documentul pe care ar trebui să îl știe ca pe „Tatăl nostru” aici:
https://vedemjust.ro/wp-content/uploads/2020/06/manual-practici-politie.pdf
https://ot.politiaromana.ro/files/cariera_files/Tematica_si_Bibliografie.docx
https://b.politiaromana.ro/files/pages_files/14-10-16-09-54-26SRU_34656_anunt-tematica-bibliografie-sef-schimb-sectia14.pdf
https://sindicateuropol.ro/calomniem-politistii-pentru-a-l-salva-pe-seful-politiei-romane/
https://b.politiaromana.ro/files/pages_files/14-10-16-09-27-32Concurs_Sef_Sectie_S1S5.pdf
https://b.politiaromana.ro/files/pages_files/Adj_sef_sectie,_S1S2.pdf
https://b.politiaromana.ro/files/cariera_files/SCAN_20170208_164732195.pdf
https://b.politiaromana.ro/files/cariera_files/tematica_sef_schimb.pdf
https://b.politiaromana.ro/files/cariera_files/tematica_canina.pdf
http://www.apador.org/blog/wp-content/uploads/2016/12/Intampinare-IGPR-14.12.2016.pdf
Cum au absolvit unii indivizi Școala de Agenți de Poliție sau cum au fost încadrați în Poliția Română, în condițiile în care n-au fost capabili să memoreze măcar pe sărite 28 de pagini, cât are Dispoziţia I.G.P.R. nr. 643/05.12.2005 privind aprobarea Manualului de bune practici de intervenţie pentru poliţistul de ordine publică, referitoare la proceduri de legitimare și de efectuare a controlului corporal și al bagajelor, precum și la conduita pe care ar trebui să o aibă în societate, când umblă înțoliți în haina statului, este un mister. Însă un lucru este cert: la Școala de Poliție nu rămâne nimeni repetent!
Dacă ar fi citit la școală Dispoziţia I.G.P.R. nr. 643/05.12.2005 privind aprobarea Manualului de bune practici de intervenţie pentru poliţistul de ordine publică, agenții l-ar fi putut numi martor asistent chiar pe cel care a filmat acțiunea cu iz penal. Însă… Vorba președinelui Klaus Iohannis: „Ghinion!”
Nu i-a dus capul! Așa că, fiindcă n-au citit la școală, au recurs la minciuni, pentru a acoperi faptele comise.
Ce spune legea!
De ce au mințit? Pentru că legea zice clar: „Poliţiştii au dreptul să efectueze controlul bagajului, asupra următoarelor categorii de persoane: cele cu privire la care există motive verosimile că au săvârşit fapte ilegale (ex: comportamentul acesteia, locul în care se află, momentul – se găsește la locul sau în apropierea locului unei infracțiuni la scurt timp de la săvărșirea acesteia, bunurile pe care le are asupra sa), că pregătesc săvârşirea unor astfel de fapte sau că ar pregăti posibile acţiuni teroriste”.
„(1) Poliţistul este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei numai în situaţia în care:
a) aceasta încalcă dispoziţiile legale ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta”.
„Controlul corporal se efectuează, cu respectarea demnităţii umane, de către o persoană de acelaşi sex cu persoana controlată şi presupune examinarea externă a corpului şi îmbrăcămintei unei persoane, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare, îmbrăcămintea groasă putând fi examinată separat”.
Iar minciuna cu urmărirea suspectului care ar fi fugit de ei le-ar oferi acoperirea perfectă pentru ceea ce a urmat.
N-au vrut martori
Mai mult, ofițerii de la Control Intern au constatat, în urma vizionării filmului realizat de gazda minorului, că agenții au refuzat ca la controlul corporal al elevului și la percheziționarea rucsacului deținut de acesta să participe și un martor asistent, așa cum prevede legea. Martor extrem de important, în condițiile în care agenții în cauză nu purtau bodycam-uri, pentru a înregistra acțiunea.
De ce sunt utile camerele video și de ce legea prevede ca la asemenea acțiuni să asiste și un martor?
De exemplu, pentru ca vreun polițist care a văzut prea multe filme să nu strecoare în bagajul suspectului vreo aspirină pisată și să-l târască prin anchete luni în șir, până când analizele de laborator vor demonstra că substanța suspectă nu e cocaină. Sau chiar să-i strecoare droguri, în condițiile în care unii agenți din Poliția Română au fost prinși recent făcând trafic de substanțe ilegale iar unul dintre ei, din Brașov, vindea cocaină fix din mașina cu girofar.
Au „uitat” să întocmească proces-verbal
Pe lângă faptul că au refuzat să fie asistați de un martor la „controlul de rutină”, agenții au încălcat legea și în momentul în care au „uitat” să-i înmâneze „suspectului de serviciu” procesul-verbal în care ar fi trebuit să menționeze motivul percheziției, data, ora, locul, precum și inventarul bunurilor găsite asupra minorului. Așa că, dacă, prin absurd, agenții s-au apucat să întocmească un proces-verbal în lipsa suspectului, după dezvăluirile jurnaliștilor SPYNEWS (vezi articolul aici), situația ar putea lua o turnură penală, pentru fals în înscrisuri oficiale. Iar fapta ar putea fi demonstrată cu ușurință de anchetatorii de la Control Intern, care au vizionat deja filmul în care agenții nu întocmesc documentul prevăzut de lege și, evident, nu i-l înmânează persoanei căreia i-au efectuat control corporal și al bagajelor.
„Lege și onoare”
Evenimentul cu iz de abuz s-a petrecut duminică, 1 octombrie, la ora 16.24, pe raza Secției 18. În fața unui bloc, agenții au văzut, ziua în amiaza mare, un copil de 14 ani, care discuta la telefon și se uita în sus, așteptând să i se deschidă ușa, după ce sunase la interfon, motiv pentru care l-au luat pe acesta din fața scării și l-au dus la mașina parcată la aproximativ 50 de metri, pentru „un control de rutină”.
Deși aveau varianta de a solicita ca un adult să coboare, pentru a confirma faptul că minorul își justifică prezența în zonă, fiindcă era invitat, iar gazda îi deblocase ușa, prin intermediul interfonului, polițiștii înarmați cu pistoale și bastoane telescopice au refuzat să facă acest lucru.
Ca și colegii lor de la Secția 17, audiați în cazul tânărului mort în condiții suspecte, agenții de la Secția 18 nu purtau dispozitive bodycam (cumpărate pe mulți bani publici), care puteau înregistra acțiunea.
Așa că, fără a înregistra audio-video intervenția și fără a solicita prezența unui martor sau a unui adult care să-l reprezinte pe minor, deși puteau face acest lucru, agenții s-au apucat să-l percheziționeze temeinic pe băiatul luat împotriva voinței sale din fața scării în care intenționa să intre, cu acordul gazdei.
Pus pe fapte mari, polițistul și-a pus mănușile de latex și i-a băgat copilului mâna la chiloți, ca să-l verifice temeinic de arme albe și substanțe interzise. În acest timp, polițista (aceasta având alt gen decât minorul de sex masculin) admira scena, cu o mână în șold.
În momentul în care persoana la care minorul mergea în vizită a văzut că băiatul nu mai urcă, deși anunțase că este la scară, aceasta a coborât și a avut parte de o imagine de-a dreptul halucinantă: copilul era cu pantalonii lăsați, cu chiloții la vedere, iar polițistul îl pipăia de mama focului, în prezența colegei!
„M-am speriat foarte tare, nu înțeleg de ce m-au tratat așa! Eu am sunat și așteptam să intru în bloc. N-am făcut nimic…”, a bâiguit minorul, tremurând, vizibil traumatizat de întâlnirea cu polițiștii.
Pe site-ul oficial, Poliția Română susține că legitimarea și controlul bagajelor se efectuează în condițiile de mai jos. (capturi din „Breviar măsuri polițienești”)
Poliţiştii au dreptul să efectueze controlul bagajului, asupra următoarelor categorii de persoane:
– cele cu privire la care există motive verosimile că au săvârşit fapte ilegale (ex: comportamentul acesteia, locul în care se află, momentul – se găsește la locul sau în apropierea locului unei infracțiuni la scurt timp de la săvărșirea acesteia, bunurile pe care le are asupra sa), că pregătesc săvârşirea unor astfel de fapte sau că ar pregăti posibile acţiuni teroriste;
– cele care au încălcat dispoziţiile legale, se manifestă agresiv, urmează să fie conduse la sediul poliţiei sau fac obiectul unui mandat de aducere, ordonanță de reținere, mandat de arestare ori de executarea a pedepselor;
– asupra acelora care încalcă ordinea publică şi sunt cunoscute cu un comportament violent sau cu antecedente penale pentru fapte grave;
– asupra acelora care au săvârşit contravenţii, atunci când, potrivit legii, se impune ridicarea bunurilor supuse confiscării;
– asupra celor care refuză să prezinte pentru control actele de identitate, în vederea identificării lor;
– asupra celor care se află în stare de inconştienţă şi este necesară identificarea acestora;
– când persoana încearcă să pătrundă sau se află în locuri în care este interzis accesul cu arme, produse ori obiecte periculoase.
– asupra persoanelor care transportă bunuri a căror deţinere şi circulaţie sunt interzise de lege sau supuse autorizării, precum și a celor ce pot fi folosite împotriva polițistului, a altor persoane sau pentru autovătămare;
– care în momentul depistării sunt confuze privind explicaţiile date despre conţinutul bagajelor.
Pentru efectuarea controlului bagajelor nu este necesară autorizarea magistratului, poliţistul, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, putând recurge la această măsură doar în cazurile şi în situaţiile strict prevăzute de lege, cu respectarea legalităţii și a drepturilor persoanelor.
De asemenea, conform lege5.ro,
„(1) Poliţistul este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei numai în situaţia în care:
a) aceasta încalcă dispoziţiile legale ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
c) aceasta solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţie ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilităţii, consumului de alcool sau altor substanţe psihoactive ori a altor asemenea circumstanţe necesită sprijinul organelor abilitate;
d) descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deţine asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcaţiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;
e) aceasta desfăşoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în faţa unei autorităţi sau instituţii publice;
f) aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat;
g) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condiţiile art. 31 alin. (1) lit. g);
Art. 31. – (1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale:
g) să efectueze controale şi razii atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea de infracţiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracţiuni sau posibile acţiuni teroriste;
h) există obligaţia legală de a se stabili identitatea acesteia.
(2) Poliţistul este obligat să aducă la cunoştinţă persoanei, verbal, motivul legitimării.
(3) Stabilirea identităţii unei persoane se face pe baza actelor de identitate. Atunci când persoana nu poate prezenta un act de identitate, stabilirea identităţii se realizează pe baza unui act prevăzut cu fotografie sau a declaraţiilor acesteia, precum şi a verificărilor poliţistului, realizate pe loc, în bazele electronice de date la care are acces potrivit legii.
(4) La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a înmâna acestuia actele prevăzute la alin. (3) şi de a comunica informaţiile necesare stabilirii sau, după caz, verificării identităţii sale.
(5) Atunci când măsurile prevăzute la alin. (3) nu au permis stabilirea identităţii, pentru realizarea acestui scop, poliţistul este îndreptăţit să procedeze la:
a) identificarea unei alte persoane care poate oferi informaţii cu privire la identitate, dacă este posibil;
b) fotografierea, luarea şi procesarea amprentelor, semnalmentelor şi semnelor particulare ale persoanei;
c) să facă publică, prin orice mijloace, o fotografie, înregistrare, schiţă sau descriere a persoanei, dacă există o convingere rezonabilă că această măsură va ajuta la stabilirea identităţii persoanei.
(6) Măsurile prevăzute la alin. (5) se realizează chiar şi în lipsa consimţământului persoanei. Publicitatea se realizează exclusiv în scopul identificării persoanei, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.
(7) Datele cu caracter personal preluate potrivit alin. (5) se şterg din bazele de date ale poliţiei imediat după identificarea persoanei, prin proceduri ireversibile, cu excepţia situaţiei în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare în curs, caz în care acestea urmează regimul probelor aplicabil procedurii judiciare.
Art. 35. –
(1) Poliţistul este îndreptăţit să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, numai în scopul:
a) ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că persoana are asupra sa ori sub controlul său astfel de bunuri;
b) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe, ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau pentru autovătămare, atunci când persoana face obiectul măsurii conducerii la sediul poliţiei ori al unui mandat de aducere, ordonanţe de reţinere, mandat de arestare sau de executare a pedepselor;
c) identificării unor documente sau înscrisuri care pot servi la stabilirea identităţii unei persoane aflate în stare de inconştienţă;
d) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe periculoase, atunci când persoana încearcă să pătrundă sau se află în locuri în care este interzis accesul cu acestea.
(2) Controlul vehiculului se poate efectua şi în scopul identificării unei persoane date în urmărire sau căutată potrivit legii, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că aceasta este prezentă în vehicul. În înţelesul prezentei legi, prin controlul vehiculului se înţelege controlul oricărui mijloc de transport pe cale rutieră, feroviară, aeriană sau pe apă.
(3) Controlul corporal se efectuează, cu respectarea demnităţii umane, de către o persoană de acelaşi sex cu persoana controlată şi presupune examinarea externă a corpului şi îmbrăcămintei unei persoane, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare, îmbrăcămintea groasă putând fi examinată separat. Atunci când prin examinare sunt identificate obiecte, la solicitarea poliţistului, persoana este obligată să le prezinte.
(4) Controlul bagajului presupune examinarea externă a acestuia, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare. La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a le deschide şi de a prezenta conţinutul bagajului.
(5) Vehiculul se examinează prin vizualizarea compartimentelor care, prin construcţie, sunt destinate transportului pasagerilor şi mărfurilor. La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a deschide şi prezenta conţinutul compartimentelor.
(6) În situaţia în care persoana nu dă curs solicitărilor prevăzute la alin. (3) – (5), poliţistul poate proceda personal la efectuarea activităţilor solicitate, inclusiv prin folosirea forţei.
(7) Obiectele se examinează la exterior fără a fi desfăcute sau demontate. Corespondenţa nu se deschide sau citeşte şi nu se accesează telefonul, un sistem informatic ori alt mijloc de comunicare sau de stocare a datelor.
(8) Nu constituie control corporal acţiunea poliţistului de a deposeda persoana de o armă de foc sau armă albă a cărei deţinere este vizibilă sau cunoscută.
(9) La efectuarea controlului pot fi folosite animale de serviciu şi/sau mijloace adecvate pentru detectarea obiectelor sau substanţelor.
(10) Rezultatul controlului se consemnează într-un proces- verbal, care se semnează de poliţist şi de persoana în cauză sau de reprezentantul legal. O copie a procesului-verbal se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal, refuzul semnării sau primirii consemnându-se în cuprinsul documentului.
(11) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere dreptului poliţistului de a efectua, după caz, percheziţia corporală sau percheziţia vehiculului, în cazurile şi condiţiile prevăzute de normele de procedură penală sau de cele privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate”
sursa:https://spynews.ro/actualitate/stiri-interne/politistii-suspectati-de-abuz-asupra-unui-minor-prinsi-cu-minciuna-cum-au-incercat-sai-prosteasca-pe-ofiterii-de-la-control-intern-318301.html
