Rețeta Bolojan: cum au ajuns companiile din Oradea la profit de 1.000%, în timp ce restul țării înghite miliarde din subvenții. Analiza cifrelor care au speriat PSD-ul

Care sunt cifrele reale din spatele succesului companiilor municipale din Oradea sub Ilie Bolojan. Cum a fost învins ‘pesedismul’ prin profituri de milioane și reducerea datoriilor cu 60%

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a venit în contextul în care Executivul anunțase cu doar o lună înainte o amplă reformă a companiilor de stat. Pachetul de măsuri viza, pe de o parte, închiderea unor întreprinderi care erau considerate fără viitor economic, dar și comasări sau reorganizări, audituri externe pe bune, reducerea subvențiilor, precum și listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile profitabile. Moțiunea introdusă de PSD și AUR nu doar că au blocat efectiv acest proces, dar cele două partide votaseră în Senat, cu doar o zi înainte, o lege prin care Guvernului i se interzicea să vândă acțiunile companiilor de stat.

Ilie Bolojan și lupta cu PSD-ul pentru destinul companiilor de stat

Odată cu destrămarea coaliției după adoptarea moțiunii de cenzură, Ilie Bolojan a renunțat la orice rețineri în relația cu PSD. Dacă liderul PNL a refuzat să-i critice pe social-democrați cât timp au fost parteneri la guvernare, atât în discursul din Plenul Parlamentului, cât și în intervențiile publice ulterioare, acesta i-a acuzat direct pentru blocarea pachetului de reformă a companiilor de stat. A doua zi după moțiune, chiar la postul Antena 1, Bolojan a acuzat numirile politice din cadrul acestor companii spunând că „reprezintă o boală care se numește pesedism”.

„La companii, directorii sunt protejați de contracte, e greu să corectezi de pe o zi pe alta. Nu puteam să le modific contractele, am condiționat aprobarea bugetelor lor de reducerea cheltuielilor.

Există un partid care, oriunde e o problemă de genul acesta, vedem că are o densitate mare de oameni. Boala asta se numește pesedism, a planta oameni peste tot unde se pot face angajări, a extrage rente”, a spus liderul PNL, care a ținut să sublinieze că PSD „a aruncat guvernarea în aer după ce am început să tăiem privilegii”.

Dincolo de latura politică a declarațiilor premierului Ilie Bolojan, modul în care guvernele anterioare au abordat problema companiilor de stat poate fi verificat obiectiv extrem de simplu. Mai exact, România a pierdut definitiv peste 450 de milioane de euro, bani din PNRR, pentru că a ratat mai multe jaloane din cererea de plată nr.3 tocmai ce vizau numirile din fruntea companiilor din transporturi și energie (practic cele mai bănoase). Până la finalul lunii august, când se încheie PNRR complet, Guvernul mai are puțin timp să încheie cele 15-20 de reforme prioritare din cererile de plată 5 și 6, unde multe dintre ele includ reforma companiilor din Transporturi și Energie, iar nota de plată la finalul verii ar putea depăși câteva miliarde de euro.

În ciuda acestui aspect, atât PSD, cât și AUR și-au continuat criticile la adresa premierului Bolojan privind modul în care Executivul ar urma „să vândă țara” prin măsurile de reformă ce ar trebui să vizeze marile companii de stat. Ultimul argument invocat de către liderii celor două partide este creștere Bursei de la București în ultimele zile, după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului. FANATIK a scris pe larg de ce acest argument nu se susține, atât din punct de vedere logic cât și empiric.

Dacă argumentele invocate de Comisia Europeană prin care a sistat plata a 459 milioane euro către România pentru modul în care Guvernul Ciolacu a abordat problema companiilor de stat nu conving, există o altă abordare, ceva mai lungă, care ne poate indica cât de mult se pricepe Ilie Bolojan în a conduce aceste companii de stat spre o direcție sau alta. Pentru asta ne putem uita la ce s-a întâmplat la Oradea, acolo unde Bolojan a fost primar între 2008 și 2020, cu societățile și companiile locale și în ce poziții financiare se află ele astăzi.

Companiile de stat de la Oradea, pe profit

În ceea ce privește companiile de stat, în literatura economică avem mai multe abordări nuanțate. Pe de o parte sunt economiștii care sunt fundamental împotriva acestui tip de societate, sugerând că statul nu are cum să fie un bun administrator și că aceste societăți devin un mijloc pentru corupția oficialilor publici. E vechea problemă principal-agent prin faptul că această organizare nu aliniază interesele celor implicați. Pe de altă parte, alți economiști pot indica că, pe lângă faptul că fenomenul corupției nu este similar în toate societățile, pierderile acestor companii se regăsesc în serviciile publice oferite. Cu alte cuvinte, când ai o companie de transport public scopul principal nu este ca aceasta să fie profitabilă.

Cu aceste nuanțe avute în considerare putem să ne aducem aminte de situația din Voluntari, acolo unde cele 10-15 companii municipale – aproape toate înțesate cu rude și oameni de partid – au an de an pierderi semnificative, pierderi care nu par să deranjeze foarte mult comunitatea locală în condițiile în care veniturile localității provin din alte surse. Avem, pe de altă parte, și situația din Capitală, oraș care a încercat să importe modelul de la Voluntari, însă acum se confruntă cu o situație financiară delicată. În aceste condiții bugetele umflate de la STB sau alte companii municipale nu mai sunt atât de ușor de ignorat.

Astăzi, Consiliul Local Oradea deține doar cinci companii municipale și o asociație. Spre comparație, Bucureștiul mai are astăzi 10-11 companii municipale, după ce în mandatul Gabrielei Firea ajunsese la circa 30 de astfel de companii. La sectoarele din Capitală este o altă poveste, multe dintre ele având propriile companii locale, unele de succes, altele adevărate găuri negre pentru bugetul local.

Spre exemplu, este vorba de Compania de Apă Oradea SA, o companie cu peste 500 de angajați și o cifră de afaceri de peste 150 milioane lei (toate datele sunt pentru anul 2024). Compania a raportat un profit net de 28 milioane lei, dar și datorii de peste 24 milioane lei. (În București, un oraș de zece ori mai mare ca număr de locuitori, compania privată Apa Nova – unde municipalitatea are doar 16% din acțiuni, are o cifră de afaceri de 1,3 miliarde lei, un profit de 122 milioane și datorii de 1,2 miliarde lei.)

În anul 2008, atunci când Ilie Bolojan a fost ales primar, Compania de Apă Oradea SA avea o cifră de afaceri de 42 milioane lei, un profit net de 700.000 lei și datorii de 55 milioane. În anul 2020, când Bolojan avea să lase primăria pentru Consiliul Județean Bihor, compania ajunsese la o cifră de afaceri de 77 milioane, un profit net de peste 8 milioane și datorii de doar 41 milioane.

Ce ne spun pe scurt aceste date. Cea mai spectaculoasă cifră este creșterea profitului net de peste 11 ori (1.071%). În timp ce cifra de afaceri aproape s-a dublat, capacitatea companiei de a genera surplus financiar a crescut exponențial, ceea ce sugerează o tăiere drastică a pierderilor tehnologice și a cheltuielilor colaterale (personal excedentar, contracte de mentenanță supraevaluate). Nu trebuie uitat că Oradea a fost una dintre cele mai bune administrații locale la atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea rețelelor de apă și canalizare.

În 2008, datoriile companiei (55 mil. lei) depășeau cifra de afaceri anuală (42 mil. lei) cu aproximativ 30%. La finalul mandatului, raportul s-a inversat radical: datoriile (41 mil. lei) reprezentau doar 53% din cifra de afaceri. Această scădere nominală de 25,4% a datoriilor este cu atât mai relevantă cu cât, în această perioadă, compania a derulat proiecte majore de investiții din fonduri europene (care necesită cofinanțări și credite punte).

Dacă în 2008 marja de profit era una de subzistență, de aproximativ 1,6%, în 2020 aceasta a ajuns la peste 10,6%. Această marjă este neobișnuit de solidă pentru o companie municipală al cărei scop principal este serviciul public, nu neapărat maximizarea profitului. În concluzie, se poate spune că Administrația Bolojan de la Oradea  a preluat o companie care avea datorii mai mari decât încasările anuale și a lăsat moștenire o entitate cu un profit de 11 ori mai mare, reușind performanța de a reduce datoriile cu 25% în timp ce rețelele orașului erau în plină modernizare.

Ce s-a întâmplat cu compania de transport public din Oradea

Oradea Transport Local (OTL) SA, compania de transport public din Oradea, avea în anul 2008 o cifră de afaceri de aproape 33 milioane lei, un profit net de jumătate de milion de lei și datorii de peste 38 milioane. În anul 2020, compania ajunsese la o cifră de afaceri de aproape 50 de milioane lei, un profit net de doar 11.000 lei și datorii de peste 16 milioane lei. De subliniat că în fiecare an, până în ziua de astăzi când datoriile au scăzut la 10 milioane, compania nu a înregistrat pierderi. Compania are astăzi mai puțin de 500 de angajați.

În ceea ce privește companiile de transport public este suficient să ne uităm la situația de la STB, o companie cu aproape 10.000 de angajați și o cifră de afaceri de aproape 1,7 miliarde lei, cu un profit net de 600.000 lei – la care se adaugă subvenția generoasă primită de la primărie, care s-a ridicat la peste un miliard de lei în 2024.

Situația de la OTL este poate chiar mai relevantă decât cea a Companiei de Apă, deoarece transportul public este, prin definiție, un serviciu subvenționat. Cel mai impresionant indicator este scăderea datoriilor cu aproape 58%. În 2008, OTL era o companie „sufocată”, cu datorii care reprezentau 115% din cifra de afaceri. Practic, compania datora mai mult decât producea într-un an. În 2020, datoriile au fost reduse la doar 32% din cifra de afaceri, oferind companiei o gură de oxigen vitală pentru investiții.

În ceea ce privește scăderea profitului net de la 500.000 lei la 11.000 lei (aproape de zero) se poate spune că acest lucru nu indică un eșec, ci o optimizare fiscală și operațională. Într-o companie municipală de transport, un profit mare ar putea sugera că prețul biletului este prea mare sau că nu se investește suficient în flotă. OTL este și un exemplu bun de disciplină financiară, reușit performanța rară în România de a nu înregistra pierderi timp de 12 ani, deși a trecut printr-o perioadă de extindere a liniilor de tramvai și înnoire a flotei de autobuze.

Situația financiară a companiilor municipale sub conducerea lui Bolojan

O altă companie deținută de Consiliul Local Oradea este Administrația Domeniului Public SA. Aici nu mai vorbim de o companie cu servicii strict în sens utilitar (apă sau transport public) ci avem exemplul unei companii care poate genera venituri la bugetul de stat. Este exact ceea ce s-a întâmplat. Pe scurt, ADP SA Oradea este un operator comercial care administrează aquapark-ul Nymphaea, cele șapte piețe agroalimentare, grădina zoologică, cimitirul municipal și un adăpost pentru câinii fără stăpân.

În anul 2008 ADP era o companie care gestiona tarabe: cifră de afaceri 8,2 milioane, profit 595.000 lei și datorii de 1,2 milioane. Astăzi, ADP a devenit o companie extrem de profitabilă care aduce venituri serioase la bugetul local: cifră de afaceri – peste 56 milioane lei, profit 12 milioane și datorii de 3,8 milioane.

În anul 2020, atunci când Bolojan a părăsit Primăria Oradea, ADP avea datorii de 45 milioane lei. Suma nu provine însă din pierderi operaționale ci din investițiile făcute. Spre exemplu, ADP a cofinanțat construcția și dotarea parcului acvatic Nymphaea. Vorbim de un efort financiar deosebit, dar care astăzi aduce bani la primăria orașului – asta după ce compania și-a acoperit aproape complet datoriile făcute. Un alt proiect, estimat la 15 milioane lei, a fost modernizarea Pieței Rogerius – transformată astăzi într-un centru agroalimentar modern.

Exemplul ADP SA de la Oradea poate fi un exemplu clasic între datorie bună și o datorie rea. După investițiile făcute în anii trecuți, în 2025 compania a adus peste 12 milioane de lei la bugetul local, bani din redevențe, parcări și dividende.

Tabloul companiilor de la Oradea este completat de Agenția de Dezvoltare Locală Oradea SA (ADLO). În acest caz vorbim practic de motorul din spatele dezvoltării orașului în ultimii 20 de ani, fiind compania care administrează cele patru parcuri industriale. Practic, prin intermediul acestei companii Primăria Oradea pune la dispoziția investitorilor terenurile, utilitățile și alte facilități (un ultim exemplu este investiția celor de la Nokian Tyres de 650 milioane euro în 2024 pentru construcția unei fabrici la Oradea).

Compania, înființată în anul 2009, are un profit de câteva milioane lei ( 3 milioane în 2020 și 8 milioane în 2024), însă evident, adevăratul beneficiu local nu stă în profitul net al companiei ci în investițiile uriașe pe care a reușit să le atragă.

Singura companie pe minus de la Oradea

Termoficare Oradea SA este singura companie municipală care a înregistrat pierderi. Mai exact, este vorba de pierderi de 28 milioane lei la nivelul anului 2024. Compania are o cifră de afaceri de 373 milioane lei și datorii de peste 150 milioane. Aceste pierderi prezintă o situație paradoxală în contextul în care Oradea este considerată a avea cel mai modern și eficient sistem de termoficare din România (Oradea folosește și apa termală pentru energia termică, ceea ce asigură 12-13% din necesar). Pe de o parte este vorba de tarifele pentru transport și distribuție, înghețate la valori sub costul real – și care au fost modificate abia la finalul anului trecut.

În plus, criza energetică din ultimii ani a afectat și Oradea, unde sistemul de termoficare a rămas dependent de prețurile la gaze naturale, prețuri care au explodat în ultimii ani. De altfel, în 2020, compania era pe profit (+ 800.000 lei), iar datoriile erau de sub 70 de milioane lei.

Din nou, dacă ne uităm la situația din Capitală, diferența este cât se poate de mare (la Oradea s-au înlocuit peste 80% din magistralele principale cu fonduri UE). Termoenergetica, compania nou creată în 2019 după ce RADET a intrat în insolvență, se află ea însăși în pragul falimentului cu datorii de peste 1,5 miliarde lei. Asta în condițiile în care Primăria Capitalei acoperă 60% din cheltuielile companiei (potrivit declarațiilor recente ale primarului Ciucu). De altfel, ultimul audit intern sublinia că Termoenergetica are datorii mai mari decât activele, adică există riscul dizolvării.

FANATIK a scris pe larg despre situația de la Termoenergetica, unde Curtea de Conturi și firmele de audit extern au evidențiat mai multe probleme. Spre exemplu, faptul că această societate nu are încă un sistem de calcul al facturilor omologat de ANRE, că sistemul informatic, care rulează încă pe Internet Explorer – un soft terminat – dă rateuri, dar că, în ciuda acestor probleme, conducerea companiei a beneficiat de majorări salariale chiar în timp ce societatea se afundă în datorii. În ceea ce privește Oradea, administrația locală de aici a finalizat retehnologizarea sursei de energie, având din 2016 un CET nou pe gaz. În București CET-urile sunt într-o stare atât de precară încât riscul unor explozii este real.

Se poate vedea că din lista companiilor lipsește serviciul de salubrizare. Chiar de la venirea lui Bolojan în 2008 acest serviciu a fost complet externalizat printr-o licitație publică. Totuși, ceea ce se observă la Oradea este că Bolojan nu s-a bazat pe un model de concesiune către privat (cum e în Capitală cu Apa Nova), ci a mers pe management public de tip privat. Nuanța este importantă, pentru că arată că statul nu este, prin definiție, un administrator prost. Dacă lucrurile merg prost în alte administrații, atunci problema trebuie căutată acolo.

Sursa: Rețeta Bolojan: cum au ajuns companiile din Oradea la profit de 1.000%, în timp ce restul țării înghite miliarde din subvenții. Analiza cifrelor care au speriat PSD-ul – Fanatik.ro