Mai multe fete din Caracal au scăpat de la traficare pentru că au avut curaj să le povesteasc părinților că au fost abuzate de gruparea lui Cocoș și apoi șantajate!
Dosarele de trafic din 2012 și 2014 arată că atunci când fetele se tem mai mult de reacția violentă a unui părinte decât de chinurile la care le supun traficanții, abuzul se întinde pe o perioadă de luni de zile. La celălalt pol sunt cele care, și datorită unei relații mai deschise cu părinții, și-au înfruntat rușinea, au povestit ce li s-a întâmplat, iar curajul le-a făcut să scape de trafic. În iarna lui 2011, o fată de 17 ani se închide în baia unui liceu din Caracal, de unde își sună mama plângând. Îi e frică să iasă singură din școală, fiindcă afară o așteaptă traficanții. Unul dintre ei a violat-o, iar acum încearcă să o șantajeze pentru ca ea să se prostitueze pentru el. O elevă de liceu care se ascunde într-o toaletă ca să scape de interlopi nu dă bine în fața colegilor. Mai ales că, în toți acești ani, climatul din școlile din Caracal a fost mai degrabă de teamă sau chiar complicitate cu traficanții de fete. Majoritatea adolescentelor se temeau să le spună părinților În acest caz, deși a fost terorizată de interlopii locali, fata a avut curajul de a povesti totul părinților, iar tatăl a așteptat-o zi de zi să iasă de la ore și a condus-o apoi acasă. În ciuda traumei violului, fata de 17 ani a îndrăznit să ceară ajutorul familiei sale, iar asta a salvat-o în final de la a fi exploatată. Cercetătoarea americană Brené Brown, autoarea best-sellerului “Curajul de a fi vulnerabil”, numește această capacitate de a refuza situațiile care-ți fac rău “curaj obișnuit”. În cazul fetei din Caracal, e mai mult decât curaj obișnuit, este determinarea ei de a se salva cu orice preț de la exploatare.
“Cocoș” și apropiații lui ținteau familii destrămate sau dezorganizate, cu părinții abuzivi, alcoolici sau, pur și simplu, distanțați de copiii lor. „A lăsat-o în pace când și-a dat seama că totuși are o familie, că nu e singură”, ne-a povestit mama altei tinere pe care “Cocoș” a violat-o, dar nu a reușit să o racoleze pentru rețeaua sa de trafic sexual Reacția individuală nu înlocuiește responsabilitatea autorităților Tragediile li se întâmplă și fetelor care vin din familii liniștite, iubitoare, iar devotamentul părinților nu poate ține locul protecției pe care ar trebui să o ofere Poliția sau alte autorități în fața rețelelor. Însă atât în dosarul din 2012, cât și în cel din 2014, cazurile concrete arată cum încrederea, sprijinul și înțelegerea părinților fac diferența și ușurează trecerea de la statutul de victimă la cel de supraviețuitoare. Fata care a intrat repede să facă duș Pe mama lui V. am găsit-o într-un bloc din Caracal. Când a auzit că vrem să înțelegem mai bine prin ce au trecut ea și fiica ei în 2012, ne-a primit în casă și ne-a povestit episodul traumatizant. Într-o seară din primăvara lui 2012, femeia se îngrijorase pentru că era aproape miezul nopții și fata ei de 16 ani era încă în oraș. Fiica a intrat în casă noaptea, și-a făcut un duș și s-a dus repede în cameră. Mamei i s-a părut suspect comportamentul ei și a întrebat-o dacă e totul în regulă, își amintește femeia, de parcă s-ar fi întâmplat ieri.
“Mi s-au înmuiat picioarele când am aflat că a fost violată”, povestește mama cu lacrimi în ochi. Atunci a rememorat episodul cu dușul și toată schimbarea din conduita fetei. Nu și-a judecat însă nici o secundă fiica și a însoțit-o la fiecare înfățișare la tribunal, din dorința de a se face dreptate. “Mă învoiam de la serviciu și mergeam cu ea”, spune cu mândrie mama. De asemenea, mama a sprijinit-o financiar să meargă la psiholog. “Se ducea la psihologul școlii o oră și îi mai plăteam eu o oră. A mers câteva luni”. V. este una dintre cele trei fete care au rămas părți vătămate la proces, toate celelalte s-au retras pe parcurs. Abia doi ani mai târziu, V. a reușit să treacă într-o oarecare măsură peste traumă, iar astăzi are propria familie. „Soțul meu s-a dus în fiecare seară să o ia pe fată de la liceu” Tot într-un bloc din Caracal am găsit-o acasă pe mama altei fete traficate. Ne-a spus că fiica ei a început să plângă când a auzit că în spațiul public se vorbește din nou despre caz. Fata nu era acasă, așa că mama a putut să ne primească în casă. În iarna lui 2011, fiica ei în vârstă de 17 ani l-a cunoscut pe “Cocoș”, fiindu-i prezentat de o colegă de clasă, care i-a spus că este verișorul său și că acesta dorește să îi cunoască prietenele pentru a face o evaluare a lor – să vadă “dacă sunt fete cuminți”. Când s-au cunoscut, “Cocoș” i-a spus fetei din prima cu ce se ocupă. A violat-o sub amenințarea violenței fizice și, după ce a lovit-o cu palmele peste față, a înregistrat-o video, cu telefonul mobil. Apoi a obligat-o să vadă și filmări cu alte fete, a declarat tânăra în fața procurorilor, o metodă pentru a vedea ce i se poate întâmpla. “Soțul meu s-a dus în fiecare seară să o ia pe fată de la liceu”, descrie mama sprijinul pe care i l-au oferit fiicei ambii părinți. Mama povestește că și fata ei a mers la psihologul școlii, însă ecoul traumei se mai aude și astăzi. De frica tatălui, una dintre victime a rămas în casă cu traficanții Fetele trăiau într-o cultură a fricii și a rușinii și de aceea atât de puține îndrăzneau să înfrunte stigmatizarea. Una dintre victimele rețelei a acordat un amplu interviu pentru Libertatea despre experiența ei îngrozitoare. Timp de o lună și jumătate, Oana* a locuit în casa soților “Cocoș” și a fost traficată de aceștia.
Oana venea dintr-un sat de lângă Caracal. Mama ei era plecată la muncă în Italia, iar tatăl devenea deseori abuziv cu ea. “Își vărsa nervii din cauza asta pe mine, mă bătea.” De teama tatălui, Oana a acceptat și șantajul traficanților. “Și cum să vină unul la tata acasă, să-i arate un video când eu mă culc cu el? Automat înnebunea pe loc”. De altfel, tatăl nici nu îi raportase dispariția. De frică, Oana mai plecase de-acasă și se-ascundea la bunici din cauza furiei alimentate de alcoolism a părintelui său. Tatăl a vândut retragerea plângerii de viol pe 500 de lei “Nu m-a dat nimeni dispărută. Mama era în Italia, sora mea, în alt oraș, iar tati era obișnuit să plec de acasă. El bea foarte mult și era violent, așa că mă mai duceam la bunici și nu veneam cu săptămânile. Deci nu i s-a pus un mare semn de întrebare”. După ce a scăpat din mâinile traficanților, odată cu descinderea mascaților, Oana a fost violată de un bărbat din sat, vărul iubitului ei. Chemată de un vecin, poliția a ajuns la locul faptei, în timpul violului. Chiar și-așa, polițiștii au blamat victima. La o săptămână, două după, părinții violatorului i-au oferit în repetate rânduri tatălui suma de 1.000 de lei pentru a retrage plângerea făcută de el și de adolescentă. Până la urmă, tatăl Oanei a vândut plângerea pentru viol pe 500 de lei (avans care nu a mai fost urmat de restul plății), povestește Oana. “Eu eram minoră, n-aveam ce să fac”. Traficanții au vrut să o racoleze și pe fata iubitei unuia dintre ei În dosar apare și o victimă adultă a rețelei de trafic de persoane: G.T., zisă “Bomba”. Femeia avusese o relație cu unul dintre traficanți: Lăutaru Marinel, zis “Puiu”. Apoi, “Puiu” folosise o filmare cu cei doi făcând sex pentru a o șantaja pe femeie să-i facă rost de bani. Femeia a spus, în mărturia aflată la dosar, că înregistrarea a fost făcută fără să știe. G. avea o fată de 16 ani, M., elevă de liceu, pe care “Cocoș” a încercat să o recruteze în august 2011, prin aliatul său, “Puiu”. M. a refuzat de mai multe ori să iasă cu cei doi traficanți, deoarece auzise în liceu “că aceștia sunt periculoși și că violează tinere”. În declarația ei de la dosar, M. dă detalii despre cazul unei alte fete, violate și șantajate de “Cocoș”. Așa explică de ce i-a evitat atât pe “Puiu”, cât și pe “Cocoș”. După ce-a fost arestat, “Puiu” i-a transmis un bilețel “Bombei” în care îi cere ajutorul pentru a scăpa de acuzațiile împotriva lui. Biletul, alături de analiza grafologică, se află în dosarul de la tribunal și arată cum traficantul îi cere femeii să fie recunoscătoare că fiica ei a scăpat: “G…, sunt Puiu, sunt arestat din cauza filmul cu tine. Te rog să mă erți și gîndestete la Mama ca moare si nu are cine să o îngroape. Dute la Marius Politaiu și fă o declarație ka stiai că te filmez de bună voie și nu te-am șantajat cu nimic. Și să știi că M… a scăpat din cauza mea că mam certat cu Daniel să nui facă nimic.” Libertatea a discutat în Dioști, comuna de lângă Caracal, cu Lăutaru Marinel, zis “Puiu”. A fost eliberat din închisoare acum câțiva ani. Își arată tricoul decolorat și blugii scurți, de vară. “Hai, domle, dacă făceam trafic de fete ajungeam eu așa de sărac?”. Umblă cu un Matiz roșu, pe vremuri avea un Mercedes, așa cum îl descriu fetele și procurorii DIICOT. “Ele au fost iubitele mele”, răspunde el, atunci când îi dăm numele a două fete traficate. “S-au supărat pe mine și s-au dus la poliție, dar nu a fost nimic adevărat în ce au spus”. E atitudinea obișnuită a traficanților. Chiar dacă au recunoscut în primă instanță, odată ieșiți din închisoare își alcătuiesc o nouă poveste. Spre deosebire de fete însă, care se ascund și simt încă stigmatul, “Puiu” afișează nonșalanță. *Oana este un pseudonim, iar numele fetelor au fost înlocuite cu inițiale, pentru a proteja identitatea victimelor.
sursa:libertatea.ro
