Răsturnare istorică pe axa Moscova-Beijing. Analist: „Putin nu a obținut de la Xi ce și-a dorit foarte mult”

Vladimir Putin nu a obținut la Beijing acorduri majore privind gazele. China pune condiții dure și cere un preț de cinci ori mai mic pentru livrările care ar putea alimenta economia de război a Rusiei.

Până acum câţiva ani, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, comentatorii de la Moscova nu ratau niciun prilej să povestească despre călătoria lui Mao Zedong la Moscova din decembrie 1949, unde a petrecut aproape o lună așteptând o întâlnire cu Iosif Stalin. Dictatorul sovietic l-a ținut în mod deliberat pe liderul chinez „în anticameră” pentru a demonstra superioritatea URSS asupra nou proclamatei Republici Populare Chineze. Abia în februarie 1950 a fost semnat la Kremlin „Acordul de Prietenie, Alianță și Asistență Reciprocă”. Între timp situaţia s-a inversat dramatic, iar dependenţa Rusiei faţă de China este fără precedent.

Proiectul de miliarde de dolari „Puterea Siberiei 2” este încă blocat de chinezi

Beijingul a anunțat miercuri că Putin şi Xi au semnat 20 de acorduri care acoperă domenii diverse, precum economia, energia, tehnologia, transporturile și educația, dar comentatorii independenţi consideră că niciunul dintre aceste documente nu poate fi numit revoluționar. China rămâne cel mai mare importator de țiței rusesc, dar nu se grăbește să încheie acorduri pe termen lung de furnizare a gazelor. Un acord clar pentru gazoductul „Puterea Siberiei 2” nu a reușit nici de această dată să se materializeze. Conducta, în valoare de zeci de miliarde de dolari, ar conecta Rusia cu China prin Mongolia. Problema Kremlinului rămâne aceeași: chinezii sunt reticenți în a investi în ea și speră la un preț al gazelor similar cu cel plătit de regiunile rusești.

„Putin n-a obţinut ce şi-a dorit foarte mult, adică sporirea capacităţii de transport de gaz şi cărbune, Puterea Siberiei 2. Ar fi fost vorba de un gazoduct de vreo 2.600 km, 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Ei spun că au progresat dar nici Xi şi nici Putin nu au amintit nimic despre el”, a declarat pentru FANATIK analistul de politică externă Cristian Barna.

Informațiile scurse din presă sugerează că Beijingul şi-ar da acordul cu privire la proiectul „Puterea Siberiei 2” numai dacă Moscova îi vinde gaze la un preț de 50 de dolari pe 1.000 de metri cubi, adică un preţ de cinci ori mai mic faţă de cel pe care China îl plătește în prezent Rusiei.

China a cucerit piaţa auto din Rusia

„Rusia este destul de blocată în Ucraina şi nu demonstrează că reuşeşte să facă mai mult decât se vede cu ochiul liber. În al doilea rând, îşi doreşte în continuare foarte mult să îşi finanţeze războiul vânzând hidrocarburi Chinei. Rusia este dependentă de China pentru piese, pentru semiconductori, pentru pământuri. Este o relaţie pe care China o cultivă cu foarte mare interes, dar în stilul ei politicos, pentru că ştie că avantajul este de partea ei din punct de vedere al timpului”, mai spune Cristian Barna.

Parteneriatele au o semnificație foarte concretă pentru chinezi, măsurată în yuani, după cum scrie agenţia de ştiri Xinhua: „Mașini ale unor mărci chinezeşti circulă pe străzile orașelor rusești, iar produsele agricole rusești de înaltă calitate ajung pe mesele a milioane de familii chineze”. Pe fondul sancțiunilor și al pierderii accesului la piețele occidentale, Rusia este acum dependentă de tehnologiile, mașinile și electronicele chinezești. Comerțul dintre cele două țări a ajuns anul trecut la aproape 230 de miliarde de dolari, din care aproape 60% au fost exporturi chinezești către Rusia.

În comparație, în 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, comerțul dintre ele se ridica la puțin peste 80 de miliarde de dolari, iar balanța comercială era favorabilă Rusiei. Dacă în urmă cu cinci ani producătorii auto din China erau aproape inexistenţi pe piaţa din Rusia, acum prezenţa lor a explodat iar vânzările lor reprezintă acum aproximativ 60% din totalul mașinilor vândute în această ţară.

Putin şi Xi au condamnat „politica iresponsabilă” a SUA

Sub aspect geostrategic, Putin şi Xi au făcut front comun împotriva Washingtonului, avertizând asupra revenirii la „legea junglei” în relațiile internaționale. Într-o declarație comună, ei au criticat planurile lui Donald Trump privind sistemul de apărare Golden Dome, evaluat la 175 de miliarde de dolari, care presupune construirea unui nou scut antirachetă în zona Midwest a Statelor Unite.

„Încercările mai multor state de a gestiona unilateral afacerile globale, de a-și impune interesele asupra întregii lumi și de a limita dezvoltarea suverană a altor țări, în spiritul erei coloniale, au eșuat”, se arată în declarație. „De asemenea, au condamnat împreună politica iresponsabilă, zic ei, a SUA și clar vedem că s-au poziționat oarecum de partea Iranului”, a subliniat şi Cristian Barna.

Deși au avut parte de aceeași ceremonie de bun venit pe covorul roșu, vizita lui Putin a contrastat până acum puternic cu călătoria lui Trump de săptămâna trecută. Potrivit presei chineze, la vizita lui Trump s-au folosit simboluri puternice, scenografie și semnale de apropiere, pe când vizita lui Putin a sugerat mai degrabă familiaritate, preşedintele rus fiind tratat ca unul de-al casei. „Putin este pentru a 25-a oară în vizită în China, Trump este abia a treia oară. China şi Rusia sunt în aceeaşi zonă şi tot ce înseamnă dorinţa Rusiei de a deveni o putere arctică trece prin Rusia. Trump, oricât doreşte el să proiecteze această capacitate de negociere, mai trebuie şi să vrea cineva să negocieze cu tine. Criza semiconductorilor, chestiunea taiwaneză, nu sunt probleme care s-au rezolvat în timpul recentei vizite a preşedintelui american la Beijing”, a mai punctat Cristian Barna.

Sursa: Răsturnare istorică pe axa Moscova-Beijing. Analist: „Putin nu a obținut de la Xi ce și-a dorit foarte mult” – Fanatik.ro