Acasă Stiri Ion Iliescu a împlinit 94 de ani. Interviu inedit: ”Nu am vrut...

Ion Iliescu a împlinit 94 de ani. Interviu inedit: ”Nu am vrut ca România să fie experimentul nord-coreean al lui Ceaușescu”

305
0

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a acordat un interviu inedit consilierului său, Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii și deputat, într-un podcast pe care acesta l-a publicat pe blogul președintelui de onoare al PSD.

RECLAMĂ

Interviul a fost publicat chiar în 3 martie, ziua în care Ion Iliescu a împlinit 94 de ani, iar fostul preșdinte al României vorbește pe larg despre începuturile sale în politica comunistă, despre întâlnirile cu importanți președinți precum George Bush sau despre orașele sale preferate ca turist.

Ion Iliescu: Așa am ales să fac politică

Întrebat de Vulpescu cum a ajuns să facă politică, Ion Iliescu a spus că a făcut parte din tineretul politic într-o perioadă în care ”Europa fierbea”.

”În 1968 Europa fierbea din nou: Franța avea parte de o revoluție a individualismului politic; pe frontul de Est, intervenția din Cehoslovacia era condamnată. Eu am făcut parte din tineretul politic care a fost portavocea tuturor acestor evenimente. Așa am ales să fac politică. Un al doilea episod ține de înfiorarea pe care am trăit-o văzând că Ceaușescu avea în intenție să implementeze modelul nord-coreean pentru a stimula o neagră dictatură. Nu am vrut ca România să fie experimentul coreean al lui Ceaușescu. I s-a părut că reacția mea e intelectualistă și m-a destituit din funcție, întorcându-mă la talpa țării, la recuperare și reeducare. În 1984 am devenit directorul Editurii Tehnice. Unde, până în decembrie 1989 am sperat că în România se va putea face politică și că nimănui nu îi va fi frică de democrație.” – a spus Ion Iliescu în podcast.

Ion Iliescu spune un banc: ”Un român intră într-o cofetărie şi cere un ceai”

”În 1960 relațiile dintre chinezi și ruși au început să fie tot mai glaciale. La un Congres PMR Hrușciov l-a făcut pe Mao Zedong „galoș îmbătrânit”. Închipuiți-vă cum a fost pentru România tensiunea dintre doi titani totalitari, China și Rusia. Circula un banc, ți-l spun să ne mai descrețim frunțile: „Un român intră într-o cofetărie şi cere un ceai. Şi este întrebat de care ceai doreşte: chinezesc sau rusesc. La care românul răspunde: Cafea nu aveți?” Cumva România căuta cafeaua, adică zona de neutralitate.” – a explicat Ion Iliescu.

Cum explică Ion Iliescu nostalgia românilor după comunism în 2023

Ionuț Vulpescu: Cum explicați nostalgia unora după comunism?

Ion Iliescu: ”Depinde pe cine întrebi și de unde te uiți. Dacă întrebi un om politic, evident, nu făceai politică în comunism, ci obediență, deci nu are cum să îți fie dor de anii unei dictaturi. Dacă întrebi un copil care și-a pierdut un părinte sau un bunic în închisorile comuniste, nici de aici nu poate veni o nostalgie: doar durerea și dorința de a te întoarce în timp, pe vremea când toți ai tăi erau alături și în viață. Nostalgie pentru oamenii care au trăit în comunism, poate, dar pentru comunism, nu. Știu că Internetul e plin de filmulețe care glorifică faptul că Ceaușescu nu citea de pe foi cele 200 de cuvinte pe care le tot rostogolea și că e prezentat ca un subtil și patriot conducător. Eu nu am cum să trăiesc această nostalgie. Însă înțeleg mentalitatea din spatele ei pentru unii indivizi care găseau în fostul regim un stil de viață predictibil. Suferind, dar predictibil: locurile de muncă erau repartizate, salariile erau predictibile, societatea părea intuibilă în evoluția ei.

Nu era presiunea job-urilor și a capitalismului sălbatic, e adevărat, dar prețul plătit era mult prea mare. Am aflat de curând că un sondaj operat în 2021 a scos la iveală 63% din populația României ca fiind nostalgică după comunism, iar din acest procent, majoritatea respondenților sunt oameni cu vârste egale democrației românești: puțin peste 3 decenii. Dar e perfect explicabil: tineretul alunecă într-un radicalism politic pentru că nu este sprijinit și transformat într-o categorie socială pentru care statul trebuie să ofere protecționism și politici educaționale, culturale, mai sănătoase, iar nostalgie pentru anii aspri ai comunismului pot avea doar cei care n-au trăit sub modelul coreean importat în ceaușism. E și paradoxal: am câștigat în 1989 libertate celor care cred că se puteau lipsi de ea! Mai e ceva: din afară, România se vede mai bine decât o vedem dinăuntru. Suntem subiectivi și e firesc.

Acum, generațiile tinere sunt cele care s-au născut deja cu apartenență la familia politică europeană. Sunt cetățeni europeni. E foarte simplu să fii critic când nu ai acces la timpurile pe care nu le-ai trăit și pe care prea puțini le mai povestesc astăzi. Milieniali, boomeri și oricare alții, oameni ai timpului prezent, nu știu – acesta e adevărul – cât de greu a fost să pui România pe șinele drumului corect. România normală nu era un dat, și nu trebuia să fie nici un privilegiu: a fost însă o construcție, care a avut nevoie de timp.

Mi se pare problematică asprimea unora față de ceea ce nu cunosc și nici nu vor să cunoască. La fel și în privința afilierii NATO: în actualul context geopolitic, vedem că este cea mai bună lume posibilă în care puteam fi, în această alianță care garantează securitatea României și altfel”.

Care este ”cel mai frumos oraș din lume” pentru Ion Iliescu

Ion Iliescu: ”Unii nu mă vor crede, dar e locul în care m-am născut, m-am împrietenit cu lumea, am învățat că dragostea familiei și respectul pentru bătrânii tăi te construiesc, că pe cei pe care îi iubești nu îi ai întotdeauna alături de tine, dar o parte din ei rămâne în felul tău de a fi, în tradiția în care ai evoluat, în mentalitatea în care te-ai educat. Cel mai frumos oraș din lume e Oltenița, pentru că mi-a dat muzica Dunării și ecoul propriei voci, strigând în copilărie, după ai mei. Desigur, viața a fost generoasă și am ajuns să văd marile capitale culturale și politice ale lumii.

Paris e un loc pe care nu ai cu ce să îl asemuiești, el seamănă doar cu sine: e romantic, spun unii, dar e foarte urban, chic, cultural, spațios, istoric, ceea ce îl face un oraș pe gustul meu. Și recunosc, e și un oraș în care viața politică are alte maniere, în care cultura conflictului e înlocuită de dezbatere, în care stânga are rădăcini adânci. De altfel, pentru un tip de stânga, Franța e potrivită în oricare dintre părțile ei. Am călătorit, prin forța lucrurilor, mult, am fost în toată lumea, mai puțin Australia și Noua Zeelandă cred.

Mă simt bine în Italia, la Roma în special. Am fost prieten încă din tinerețe cu Marco Panella, i-am cunoscut bine pe Președinții Giorgio Napolitano și Carlo Azeglio Ciampi, ca și pe ministrul de Externe, Gianni de Michelis; am avut întâlniri care rămân cu Giulio Andreotti. Dintre marile orașe ale lumii, m-au impresionat Rio de Janeiro și San Francisco; primul mi-a rămas la suflet pentru tradiție și pentru contraste, al doilea pentru spiritul modern și cosmopolit.

Cei care mă cunosc știu însă că am avut întotdeauna o slăbiciune pentru Istanbul, un oraș în care Orientul și Occidentul se întâlnesc. Îmi plac porturile lui, deschiderile largi, simbolistica – un oraș al trecutului și al viitorului – dar și felul în care, în ciuda aglomerației și a vibrațiilor sale urbane, nu și-a lăsat istoria în urmă. Am avut o relație de apropiere, politică și umană deopotrivă, cu fostul președinte turc Süleyman Demirel”.

Generalul Pițu: În 1989, trupele Rusiei au fost la un pas să intre în România, la cererea lui Ion Iliescu și a grupului său

Generalul Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare, care a investigat Dosarul Revoluției din 1989, afirmă că în decembrie 1989, România a fost la un pas să fie ”invadată” de trupele militare ale fostei Uniuni Sovietice, la cererea de ”ajutor” a lui Ion Iliescu și a unor generali comuniști.

Într-un interviu acordat televiziunii publice în luna mai a anului 2023, fostul procuror – care acum s-a pensionat, după 26 de ani de activitate – a povestit că în 23 decembrie 1989, gruparea care preluase puterea de la Nicolae Ceaușescu a formulat o cerere de intervenție către Uniunea Sovietică.

În prezent, Dosarul Revoluției din 1989 se află la Curtea de Apel București, iar Ion Iliescu (93 de ani), Gelu Voican Voiculescu (82 de ani) – fost vicepremier, şi Iosif Rus (87 de ani) – fost șef al Aviației Militare, vor fi judecați pentru crime împotriva umanității.

Acestea sunt singurele infracțiuni imprescriptibile, la 34 de ani de la Revoluția din 1989.

În seara de 22 decembrie 1989, după declanșarea Revoluției Române, Iliescu a fost desemnat președinte al Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism al puterii provizorii de stat.

De asemenea, a elaborat Comunicatul de țară și l-a anunțat la posturilor de radio și televiziune.

Sursa: Pro TV

RECLAMĂ
Articolul precedentBătrâna care conduce un tractor la 82 de ani a uimit pe toată lumea. Ce face zilnic cu utilajul agricol
Articolul următorPovestea dramatică a lui Ionuț, puștiul de 12 ani care visează să aibă o vacă și un cal! Zilnic cară lemne din pădure pentru ca el și frații lui să nu înghețe de frig. ” E ora 18:00 și nu am avut ce să mănânc”