Economia locală are peste 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, iar dintre aceşti salariaţi aproape 1,58 de milioane de angajaţi câştigă salariul minim pe economie. În contrast, doar 236.787 dintre ei aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei. În afară de zona Bucureşti-Ilfov, judeţul Timiş are cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. La polul opus, salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti şi Cluj.
Mai mult de 5,5 milioane de contracte de muncă sunt înregistrate în REVISAL, registrul care ţine evidenţa numărului de salariaţi din economia locală. Dintre aceşti angajaţi, aproape 1,58 de milioane câştigau fie salariul minim pe economie de 2.300 de lei brut, fie cel de 2.350 de lei brut pentru angajaţii cu studii superioare sau 3.000 de lei brut, salariul minim stabilit de lege pentru angajaţii care lucrează în industria construcţiilor la data de 23 februarie 2021, conform datelor de la Inspecţia Muncii.
Salariul minim brut pe economie a crescut la 2.300 de lei în ianuarie 2021, astfel că oamenii primesc 1.386 de lei „în mână“, cu 40 de lei mai mult decât în 2020. În 2021, tariful orar creşte la 13,583 lei pe oră de la 13,327 lei/oră în 2020 pentru un program complet de lucru. Din totalul contractelor de muncă plătite cu salariul minim, 1,14 milioane erau înregistrate cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, iar 320.726 de contracte de muncă aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, conform sursei citate.
„Contractele de muncă înregistrate în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic conţin, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), următoarele date: salariul de bază lunar brut, precum şi indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, răspunde solicitării trimise de Ziarul Financiar Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. Astfel, rezultă că salariile înregistrate în REVISAL conţin atât salariul de bază, cât şi sporurile permanente pe care le primesc angajaţii. Pe industrii, cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost în construcţii, transporturi rutiere de mărfuri şi în comerţ cu amănuntul.
„Aproape 30% dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, fie că au studii superioare sau nu. Chiar dacă salariul minim s-a majorat şi anul acesta, numărul lor rămâne unul mare. Pe de-o parte, există mulţi muncitori necalificaţi care sunt plătiţi cu minimum mai ales în zonele mai sărace ale ţării şi pe de altă parte, încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar în realitate angajaţii primesc mai mult în mână la negru. Asta se întâmplă în general în companiile unde nu există o susţinere financiară mare sau o profitabilitate substanţială şi nu îşi permit să plătească taxe mari la stat”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers. Oana Botolan Datki, Managing Partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că în anumite industrii numărul angajaţilor care lucrează pe salariul minim este mare pentru că aceştia ocupă posturi necalificate, posturi care nu sunt plătite foarte bine.
„În principiu, salariile aflate la nivelul salariului minim pe economie se întâlnesc la angajările pe posturi necalificate, iar acestea sunt în mare parte în domenii precum producţie, logistică, construcţii, comerţ, transport etc. Este firesc ca în aceste industrii cel mai mare număr de angajaţi să ocupe posturile necalificate sau similar, care presupun venituri în zona salariului minim. Aş preciza şi faptul că în afară de salariul de încadrare, posturile la care fac referire presupun şi un număr considerabil de prime fixe cât şi prime variabile (lunare, trimestriale sau chiar anuale) şi întregesc sumele totale încasate lunar”, a explicat Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că industriile care au cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie au ajuns la numărul acesta de astfel de contracte pentru că o mare parte dintre angajaţi sunt din categoria celor necalificaţi sau sunt industrii cu o nevoie mare de roluri entry level care nu necesită experienţă, dar sunt plătite conform organigramei. „Pe lista acestor domenii se mai adaugă: producţia cimentului, producţia varului şi ispsosului şi producţia altor produse din minerale nemetalice (bitum, smoală etc.). În anumite condiţii, aceste domenii vor avea şi reduceri de taxe şi impozite pe muncă”, explică ea.
La finalul lunii ianuarie, preşedintele Senatului, Anca Dragu, declara că este posibil ca impozitul zero pe salariul minim să devină realitate în circa doi ani, dar doar după finalizarea unui studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit. În afară de Bucureşti şi Ilfov, cele mai multe contracte cu salariul minim pe economie au fost înregistrate în Timiş, Bihor, Cluj, Argeş, Constanţa, Prahova, Suceava, Iaşi, Maramureş şi Dolj. „Din punctul de vedere al regiunilor menţionate, acestea sunt exact zonele în care industrii precum logistica, producţia şi construcţiile şi chiar retailul au volume mari de angajaţi în posturi de execuţie. Activitatea din aceste domenii presupune un număr mare de angajaţi pe posturi de operatori sau lucrători necalificaţi sau uşor calificaţi, iar procentual, aceştia reprezintă peste 60-70% din totalul angajaţilor unei companii din aceste industrii”, este de părere Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că principalelele motive pentru care aceste judeţe au cel mai mare număr de angajaţi cu salariu minim sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, lipsa muncitorilor, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.
„Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune ea. Judeţele cu cele mai puţine contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost Mehedinţi, cu 11.967 de angajaţi plătiţi astfel, Covasna – 13.878, Tulcea – 14.204 şi Giurgiu cu 14.836 de contracte pe salariul minim pe economie. La polul opus, doar 236.787 de angajaţi aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei, conform datelor de la Inspecţia Muncii. Salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti – 127.232 de contracte înregistrate, Cluj – 20.458, Timiş -14.841, Ilfov – 9.755 şi Iaşi, cu 7.099 de salarii brute de 10.000 de lei sau mai mari. „Oraşele mai sus menţionate au fost şi continuă să fie printre fruntaşele salariilor mari datorită multitudinii de companii multinaţionale şi româneşti care s-au tot dezvoltat şi implicit au tot creat noi locuri de muncă, promovându-i pe cei vechi şi crescându-le salariile. Contează foarte mult: infrastructura, investiţiile, centrele universitare. În aceste oraşe există multe companii de IT, clinici şi spitale private, firme de intermediere de activităţi monetare care se tot dezvoltă şi implicit salariile cresc. Totodată, dezvoltarea mediului de afaceri şi investiţiile din fonduri europene au crescut şi nivelul de trai şi diversitatea socio-culturală, prin urmare au devenit tot mai atractive pentru români, dar şi pentru străinii care vor să înfiinţeze un business nou sau să se extindă şi se pare că judeţele mai sus menţionate sunt cele mai atractive din toate punctele de vedere”, crede Sorina Faier.
sursa: https://www.businessmagazin.ro/analize/resurse-umane/cel-mai-sarac-judet-din-romania-aici-angajatii-sunt-platiti-mai-19966939
