Guvernatorul Deltei, demis la propunerea Dianei Buzoianu, a solicitat în instanță salariu și sporuri la nivel maxim. Ce s-a întâmplă cu dosarul

Bogdan Bulete, guvernator al Administrației Rezervației Biosferei ”Delta Dunării”, a fost eliberat din funcție după un control comandat de ministrul Diana Buzoianu.

Bogdan Bulete (46 de ani) a fost revocat acum câteva zile din funcția de guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei ”Delta Dunării” (ARBDD), de către premierul Ilie Bolojan (57 de ani), la propunerea ministrului Mediului, Diana Buzoianu (31 de ani). Bulete a fost înlocuit cu Florin Stăneață, director al APIA Tulcea. Diana Buzoianu a prezentat rezultatele controlului efectuat de Corpul de Control, care a relevat nereguli grave, vorbind despre o situație la marginea dezastrului.

Ce salarii a încasat Bogdan Bulete la Administraţia Rezervaţiei Biosferei ”Delta Dunării”

Ministrul mediului a adus în discuție instrumente de presiune şi grupuri de interese şi a anunțat că raportul va fi trimis Agenţiei Naţionale de Integritate, întrucât există semne de conflict de interese, dar şi către DNA. Buzoianu l-a mai acuzat pe Bulete că a blocat un proiect de digitalizare, în valoare de 28 de milioane de lei. ”Vorbim de proiectul care ar fi trebuit să digitalizeze gestionarea permiselor şi proceselor verbale din Administraţia Deltei Dunării. Adică un proiect care avea ca scop pe hârtie să elimine corupţia din sistem”, a declarat Buzoianu. Bulete a explicat decizia prin faptul că ar fi fost prea mare costurile de întreţinere a platformei.

Numele lui Bogdan Bulete figurează ca reclamant, alături de alți colegi care au dat în judecată Administrația Rezervației Biosferei ”Delta Dunării”, într-un dosar al cărui obiect este „litigiu privind funcționarii publici”, înregistrat pe 26 iunie 2022 la Tribunalul Tulcea, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Bulete și colegii săi au solicitat obligarea ARBDD de a proceda la reîncadrarea personalului pe funcţii, grad profesional, nivel de pregătire reportat la dispoziţiile Legii nr. 206/2020 şi emiterea deciziilor individuale pentru fiecare angajat.

De asemenea, au mai solicitat stabilirea, pentru fiecare reclamant, a drepturilor salariale (incluzând salariul de bază şi sporuri) la nivel maxim cu cele aflate în plată pentru funcţii similare din cadrul administraţiei centrale pe toată perioada 01.01.2021 – prezent, precum şi pentru viitor; emiterea deciziilor de salarizare eferente drepturilor salariale astfel stabilite, calcularea și plata, într-o singură tranșă, a drepturilor salariale cuvenite reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale stabilite la nivel maxim, raportat la dispoziţiile Legii nr. 206/2020 şi drepturile salariale achitate efectiv, începând cu data de 01.01.2021 până în prezent, actualizate cu rata inflaţiei, de la data naşterii dreptului şi până la plata efectivă, inclusiv cu dobânda legală; plata – într-o singură transă – a dobânzii legale aferente, calculată de la data scadenţei drepturilor salariale şi până la data plăţii efective a acestora.

Conform declarației de avere din 2023, Bogdan Bulete a încasat 86.703 lei ca șef serviciu și consilier superior la ARBDD, iar în declarația din 2024 a consemnat că a câștigat 118.153 lei ca director executiv și guvernator la ARBDD. Bogdan Bulete și colegii săi au arătat că sunt încadraţi în diferite funcţii publice în cadrul A.R.B.D.D.. În continuare, au reiterat prevederile art. 1 şi 2 din Legea nr. 206/2020, art. III, cât şi art. 3 alin. 1 din Legea nr. 153/2017, susţinând că pct. 4.1. din Anexa VIII a Legii nr. 206/2020 se referă la salariile de bază prevăzute de lit. c), d) şi e) pentru administraţia publică centrală care se aplică şi personalului pârâtei, pentru funcţiile publice de conducere, funcţii publice generale de execuţie, funcţii publice specifice de execuţie la nivelul funcţiilor publice de stat existente în administraţia publică centrală. Astfel, s-a apreciat că un prim pas ce ar fi trebuit să-l efectueze pârâta pentru a respecta dispoziţiile legale ar consta în reîncadrarea funcţionarilor publici potrivit Anexei la administraţia publică centrală.

Drepturile salariale au fost stabilite conform deciziei ÎCCJ

Ei au menționat că prin plângerea prealabilă din 23.02.2022 au solicitat pârâtei reîncadrarea în temeiul Legii nr. 206/2020 şi emiterea deciziilor individuale potrivit grilei asimilate din administraţia publică centrală, începând cu data de 01.01.2021. Prin adresa de răspuns din 01.03.2022 a fost respinsă plângerea formulată ca nefondată. În atare situaţie, prin Decizii ale Guvernatorului A.R.B.D.D. emise în data de 02.08.2021 au fost stabilite drepturile salariale conform Decizie Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie nr. 8/08.02.2021 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă A.R.B.D.D. refuză punerea în aplicare a Dispoziţiilor Legii nr. 206/2020 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Reclamanţii au menționat că legiuitorul are obligaţia să se asigure că sunt pe deplin respectate principiile egalităţii şi nediscriminării. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, autorităţile statale trebuie să se asigure că nu introduc distincții între situaţii analoage sau comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o jurisprudenţă rezonabilă şi obiectivă. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care consacră principiul remunerării egale pentru munca egală, atunci când aceasta este realizată în aceeaşi instituţie sau în acelaşi serviciu, privat sau public, deci când obligaţia există în sarcina aceluiaşi angajator sau chiar în cazul unor angajatori diferiţi, dar se poate identifica o sursă unică la baza stabilirii mărimii plăţii.

Mai mult decât atât, au arătat că prin Acordul colectiv privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici se asumă de către pârâtă obligaţia de a aloca fondurile necesare plăţii drepturilor salariale ale reclamanţilor. Astfel, au precizat faptul că A.R.B.D.D. se subordonează ordonatorului principal de credite care este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. În continuare s-a arătat că prin decizia din 2021, Instanţa Supremă, la punctele 107/114, concluzionează că rezultă categoric faptul că aceasta se aplică inclusiv personalului deja numit, nu doar celui nou încadrat.

Unii colegi ai lui Bogdan Bulete au formulat recurs

Punctul 110 al Deciziei precizează în concret faptul că reîncadrarea se realizează prin numirea/încadrarea personalului pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechimii în specialitate/vechime avută, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare. Reclamanţii au susținut că munca poate fi egală, deoarece funcţia/postul sunt identice, ca atribuţii de serviciu, impunându-se aceleaşi cerinţe pentru salariaţii care le ocupă. Ei au menționat că, dacă felul muncii este acelaşi, dacă cerinţele şi condiţiile de muncă sunt aceleaşi, dacă munca este egală sau de valoare egală, diferenţierile de salarizare nu se justifică. În sistemul public (bugetar) principiul este aplicabil în interiorul aceloraşi ramuri, al aceluiaşi domeniu sau la acelaşi nivel.

În fapt, prin proba cu înscrisurile administrate, tribunalul a reţinut că prin deciziile aflate la dosar emise de pârâtă au fost stabilite pentru reclamanţi drepturile salariale conform Deciziei I.C.C.J. nr. 8/2021, respectiv nivelul maxim de salarizare aflat în plată la data de 31.03.2021 din cadrul A.P.M.-urilor, respectiv aplicarea prevederilor art. 39 alin. 4 raportat la art. 39 alin. 1 din Legea nr. 153/2017, decizii emise la data de 02 august 2021 şi comunicate reclamanţilor, însă din lipsa fondurilor băneşti dispoziţiile nu au fost puse în plată. Instanța a menționat că drepturile salariale la sfârşitul lunii septembrie 2022 au fost stabilite conform prevederilor O.U.G. nr. 115/2022 pentru completarea art. 1 din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv menţinerea salariilor la nivelul ce se acordă pentru luna decembrie 2021, începând cu 1 ianuarie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceleaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Pentru aceste considerente, s-a specificat că acţiunea va fi respinsă, ca nefondată, decizie care a fost luată de Tribunalul Tulcea pe 27 aprilie 2023. Bogdan Bulete și colegii săi au făcut recurs, iar Curtea de Apel Constanța l-a admis, casând în parte sentinţa recurată şi dispunând trimiterea cauzei primei instanţe în vederea rejudecării, se arată în dosarul consultat de FANATIK. Până la urmă, dosarul a ajuns de la Tribunalul Tulcea tot la Curtea de Apel Constanța, care, pe 25 noiembrie 2024, a respins recursul ca prematur formulat. Unii colegi ai lui Bogdan Bulete, care a fost scos din citativ, au formulat recurs, astfel că următorul termen din dosar este pe 4 mai 2026.

Sursa: Guvernatorul Deltei, demis la propunerea Dianei Buzoianu, a solicitat în instanță salariu și sporuri la nivel maxim. Ce s-a întâmplă cu dosarul – Fanatik.ro