Politicienii decid soarta poliţiştilor în funcţie de interesele lor, iar cei care îi încurcă pe „zeii” din politică devin indezirabili şi îşi pun în pericol carierele, susţine Traian Berbeceanu.
Poliţistul Traian Berbeceanu şi-a lansat cartea autobiografică, numită „Radiografia unei mârşăvii judiciare”, în care dezvăluie mecanismul prin care poliţştii ajung să depindă de liderii politici locali.
„Poliţiştii agreaţi de câte un prefect sau de vreun preşedinte de consiliu judeţean, de vreun senator ori vreun deputat aflat la putere, erau poliţişti buni, care puteau accede în funcţii de conducere. Poliţiştii care, prin activităţile lor, încurcau clasa politică, deveneau indezirabili. Era cumva firesc, pentru că liderii politici, „zeii“, hotărau şi în ceea ce priveşte conducerea structurilor teritoriale ale DIPI! Invariabil, odată cu schimbarea puterii politice, cei nou-veniţi ameninţau cu reorganizarea sau chiar cu desfiinţarea DIPI, recunoscând unanim modul ticălos în care aceştia funcţionau. La foarte scurt timp însă, „zeii“ înţelegeau că ar putea să folosească DIPI în interes propriu, doar prin mici schimbări şi ajustări operate la vârf. În rest, ceilalţi din structură păreau buni, gata oricând să-i ajute să rămână zei“, scrie Traian Berbeceanu, într-un capitol preluat din volumul său autobiografic şi publicat pe pagina sa de Facebook.
Fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba mai scrie că Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) este instituţia care decide soarta poliţiştilor, iar şefii acestuia pot fi controlaţi de politicieni.
„Un poliţist nu poate să avanseze în carieră dacă DIPI se opune şi nu are vreo şansă să ocupe funcţii de conducere importante fără avizul DIPI. Această structură poate, într-o clipă, să pună punct carierei unui poliţist, fără a oferi vreo explicaţie, fără a da socoteală în faţa nimănui! Nici măcar în faţa legii! Astfel, cei de la DIPI sunt cei care fac propuneri cu privire la oportunitatea acordării certificatului ORNISS pentru fiecare lucrător din poliţie. Dacă ei nu vor, certificatul nu îţi este acordat sau prelungit, fără vreo explicaţie. Dacă aceştia vor, certificatul îţi este retras. Odată pierdută autorizaţia de acces la informaţii clasificate, cariera ta de poliţist operativ s-a încheiat, eşti tras pe linie moartă.În toate situaţiile expuse mai sus, DIPI se pronunţă prin „note“ cu caracter de documente clasificate. În conţinutul acestora sunt înscrise aspecte de cele mai multe ori neadevărate sau neverificate, iar poliţistul care face subiectul acestor informaţii nu are vreodată posibilitatea să cunoască adevăratele motive pentru care nu a fost promovat, a fost retrogradat, nu i s-a acordat salariul de merit ori nu i s-a prelungit autorizaţia ORNISS. Răspunsul pe care-l va primi mereu va fi: „Nu au vrut cei de la DIPI.“ În întreaga mea carieră am urmărit cu multă atenţie evoluţia în teritoriu a acestei structuri. Am observat direct relaţiile dintre lucrătorii „doi şi-un sfert“ şi mediul politic”, mai scrie Berbeceanu.
„Şansa mea a fost faptul că judecătorii completului erau extrem de hotărâţi să afle adevărul. Au solicitat celor de la DIPI să transmită „notele referitoare la Berbeceanu“, iar, ulterior, apreciind că sunt utile cauzei, au dispus declasificarea acestora. Aşa cum era firesc, mi s-a asigurat în acest fel posibilitatea reală de a-mi exprima punctul de vedere în privinţa aspectelor înscrise în acestea. Practic, mi s-a dat şansa să dovedesc că notele aveau conţinut mincinos, că au fost întocmite în deplină înţelegere cu anchetatorii DIICOT şi că au fost structurate în acelaşi mod ticălos în care Mureşan construise acuzaţiile mincinoase împotriva mea”, a adăugat poliţistul.
Traian Berbeceanu a condus Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia între anii 2005 şi 2013, când a fost înlăturat în urma unei anchete a DIICOT. În 2007, a primit distincţia de poliţist al anului în România pentru destructurarea mafiei fierului vechi din Hunedoara, în dosarul denumit „Hidra”. Potrivit rechizitoriului, acestui dosar, circa 40 de hunedoreni, bande de hoţi de fier vechi, patroni ai unor centre de colectare şi angajaţii lor au produs prejudicii de peste 12,5 milioane de lei, prin delapidare, spălare de bani şi evaziune fiscală şi pagube de alte câteva milioane de lei prin furturi de pe platforma siderurgică a Hunedoarei. Gruparea a fost destructurată în vara anului 2006, în urma unor descinderi coordonate de Traian Berbeceanu şi de procurorul şef delegat de la DIICOT – Sibiu, la acea vreme, Laura Codruţa Kövesi.
Sursa: adevarul
