Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 45. Cum acționează, efectiv, blocada SUA în Strâmtoarea Ormuz
Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează, cu impact asupra securității și piețelor globale. Urmărește LIVE TEXT cele mai importante evoluții.
Update: Cum ar putea acționa blocada SUA în Strâmtoarea Ormuz
Salvatore Mercogliano, istoric maritim la Universitatea Campbell din Carolina de Nord, a declarat că se așteaptă ca Marina SUA să întoarcă navele care ies din Strâmtoare, menținându-se la distanță de raza de acțiune a rachetelor și dronelor iraniene.
El a adăugat că blocada va exclude navele care pleacă din porturi non-iraniene, precum și navele umanitare. Potrivit lui Mercogliano, SUA și-au consolidat forțele navale și au acum suficiente resurse pentru a opera o blocadă.
Ceea ce s-ar putea întâmpla în cele din urmă este ca Iranul și SUA să aplice „două blocade concurente”. „Acest lucru are potențialul de a îngheța complet transportul maritim în și din Strâmtoarea Ormuz”, a spus el.
Update: Hezbollah a vizat trupe și poziții israeliene în apropiere de Bint Jbeil
Hezbollah susține că a atacat soldați și vehicule israeliene în mai multe locații, inclusiv în Bint Jbeil și în orașul al-Bayada, folosind salve de rachete.
Gruparea a revendicat, de asemenea, un atac cu dronă asupra forțelor israeliene la est de Bint Jbeil, mai devreme în cursul zilei.
Aceasta a declarat că atacurile au fost efectuate „în apărarea Libanului și a poporului său” și că vor continua „până când agresiunea israeliano-americană va înceta”.
Nu a existat un comentariu imediat din partea armatei israeliene.
Update: Hezbollah respinge negocierile cu Israelul, declarând că diplomația este „zadarnică”
În discursul său, liderul Hezbollah, Naim Qassem, a respins cu vehemență ideea de a negocia cu Israelul, numind astfel de eforturi ”zadarnice”.
Israelul va începe discuțiile oficiale de pace cu Libanul săptămâna viitoare, după ce ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, a avut o primă convorbire telefonică cu omologul său libanez, Nada Hamadeh Moawad, în weekend.
Liderul Hezbollah s-a adresat președintelui Libanului, Joseph Aoun, spunând că Israelul încearcă să creeze o ruptură în poporul libanez.
Update: Trump: SUA ar putea „face o oprire” în Cuba după ce rezolvă situația cu Iranul
Continuându-și declarațiile, președintele SUA a lansat un nou avertisment pentru Cuba, care se află în prezent sub o blocadă americană, la fel ca Iranul.
Trump a spus că SUA ar putea „face o oprire în Cuba” după ce își vor încheia actuala operațiune asupra Iranului.
Update: O criză prelungită în Strâmtoarea Hormuz ar putea declanșa o catastrofă alimentară, avertizează o agenție ONU
O criză de durată în Strâmtoarea Hormuz ar putea provoca o catastrofă alimentară la nivel global, prin perturbarea exporturilor de energie și îngrășăminte, creșterea prețurilor la alimente și reducerea randamentelor agricole, avertizează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Economistul-șef al FAO, Maximo Torero, a declarat că țările mai sărace sunt cele mai vulnerabile, deoarece calendarele de plantare fac ca întârzierile în accesul la inputuri esențiale să se transforme rapid în producții mai mici, inflație mai ridicată și o încetinire a creșterii economice globale.
Update: China afirmă că armistițiul SUA–Iran este „foarte fragil” și cere opoziție față de escaladare
Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a declarat că actualul armistițiu dintre SUA și Iran este „foarte fragil” și a îndemnat comunitatea internațională să „se opună fără echivoc oricăror acțiuni care subminează armistițiul sau care escaladează confruntarea”.
Wang a făcut aceste declarații în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său pakistanez, Mohammad Ishaq Dar, a precizat ministerul, adăugând că prioritatea este „menținerea impulsului obținut cu greu al armistițiului”.
China s-ar bucura să vadă Pakistanul jucând un rol mai important în soluționarea conflictului, a adăugat Wang, precizând că și Beijingul este pregătit să își aducă contribuția.
Update: Avertisment despre urmăririle blocării Strâmtorii Ormuz
O criză prelungită în Strâmtoarea Ormuz ar putea declanșa o catastrofă agroalimentară globală prin perturbarea exporturilor de îngrășăminte și energie, creșterea prețurilor la alimente și reducerea randamentelor culturilor, afirmă Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Economistul-șef al FAO, Maximo Torero, a declarat că țările mai sărace sunt cele mai expuse, deoarece calendarele de plantare au însemnat că întârzierile în accesul la factorii de producție cheie s-ar putea traduce rapid într-o producție mai mică, o inflație mai mare și o creștere globală mai lentă.
Update: Washingtonul a fost contactat de Iran, adăugând că își doresc foarte mult să încheie o înțelegere
Donald Trump spune că Washingtonul a fost contactat de Iran, adăugând că își doresc foarte mult să încheie o înțelegere.
Vorbind despre impas, Trump a spus că problema se concentrează pe programul nuclear al Iranului, adăugând că nu va avea niciodată o armă nucleară.
De asemenea, el a spus că „am convenit asupra multor lucruri”, dar a sugerat că nu s-a ajuns la un acord privind capacitățile nucleare ale Iranului, conform Al Jazeera.
Update: Trump susține că 34 de nave au tranzitat în urmă cu o zi Strâmtoarea Ormuz
Donald Trump susține că 34 de nave au tranzitat ieri Strâmtoarea Ormuz. Președintele SUA afirmă că acest număr de nave este „de departe cel mai mare număr de la începutul acestei închideri absurde”.
Update: Starmer va convoca un summit al liderilor pentru a aborda situația din Strâmtoarea Hormuz în această săptămână
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a adresat Parlamentului britanic pe tema războiului din Iran, după ce a refuzat să susțină SUA în blocada Strâmtorii Hormuz.
„Diplomația este calea corectă și salut discuțiile [din Pakistan]”, a declarat el, adăugând că va convoca, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, un summit al liderilor pentru a aborda situația mai târziu în această săptămână.
Summitul se va concentra pe găsirea unei soluții diplomatice pentru încheierea conflictului, precum și pe planificare militară, pentru a „oferi siguranță transportului maritim de îndată ce poate fi stabilit un mediu propice”.
„Obiectivul nostru comun este un plan independent, coordonat, multinațional”, a adăugat el.
Update Iranul critică blocada SUA în Ormuz
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a criticat blocada impusă de SUA, scriind pe platforma X: „Poate un ‘război la alegere’ ilegal să fie câștigat printr-o ‘răzbunare la alegere’ împotriva economiei globale?!”
El a adăugat: „Oare merită vreodată să îți tai nasul ca să îți înfurii fața?!”
Declarațiile sale vin după ce Trump a amenințat navele iraniene, afirmând că acestea vor fi „eliminate” dacă „se apropie în vreun fel de blocada noastră”. Armata SUA a anunțat că blocada asupra întregului trafic maritim care intră și iese din porturile iraniene a început deja, în conformitate cu termenul anunțat anterior.
Update: ”Nicio țară nu are dreptul de a bloca” Strâmtoarea Ormuz
Şeful agenţiei maritime a ONU a declarat luni că nicio ţară nu are dreptul de a bloca navigaţia în strâmtoarea Ormuz, o rută comercială paralizată de războiul actual între SUA şi Iran, relatează AFP.
”Conform dreptului internaţional, nicio ţară nu are dreptul de a interzice trecerea inofensivă sau libertatea navigaţiei în strâmtorile utilizate pentru tranzitul internaţional”, a declarat secretarul general al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI), Arsenio Dominguez, într-o conferinţă de presă.
Update: Trump amenință navele iraniene cu ”eliminarea”
Pe măsură ce blocada navală americană a posturilor iraniene intră în vigoare, Donald Trump a amenințat navele iraniene, spunând că „dacă vreuna dintre aceste nave se apropie de blocada noastră din Golf, va fi eliminată imediat”.
Update: Blocada americană a Strâmtorii Hormuz, primită cu scepticism în Israel
Netanyahu este foarte dornic să îi reamintească publicului israelian că se află în strânsă coordonare cu SUA și că este un prieten apropiat al președintelui american, care, potrivit sondajelor, este mult mai popular în Israel decât Netanyahu.
Anunțul SUA privind blocada militară a Strâmtorii Hormuz a fost salutat de Netanyahu, însă alți oficiali și analiști din Israel au pus sub semnul întrebării eficiența acesteia.
Danny Citrinowicz, fost șef al departamentului pentru Iran din cadrul serviciului de informații militare israelian, a declarat că ceea ce nu a putut fi obținut în cinci săptămâni de război nu va fi obținut prin impunerea unei blocade asupra Strâmtorii Hormuz.
Moshe Ya’alon, fost ministru israelian al securității, a afirmat că niciunul dintre obiectivele războiului nu a fost atins în peste 40 de zile de lupte și că Iranul ar putea ajunge acum la concluzia că dobândirea unei arme nucleare este esențială.
Update: Ce știm despre blocada navală impusă de SUA
Armata SUA afirmă că va bloca tot traficul maritim care intră și iese din porturile iraniene, începând cu ora 14:00 GMT (momentul actual).
Un oficial american a declarat pentru Al Jazeera că armata este pregătită să impună și să mențină o blocadă navală, însă nu a stabilit încă regulile de angajare în cazul încălcărilor.
Oficialul a precizat că forțele și echipamentele americane sunt suficiente pentru a aplica această măsură atât timp cât va fi necesar, în conformitate cu deciziile lui Trump.
Forțele armate ale Iranului au calificat restricțiile din apele internaționale drept „un act ilegal”, echivalent cu „pirateria”. Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a avertizat că orice navă militară care se apropie de Strâmtoarea Hormuz ar încălca actualul armistițiu.
Măsura vine în contextul în care strâmtoarea, o rută esențială pentru transportul energetic global, a mai fost anterior perturbată de acțiuni atribuite Iranului.
Sprijinul pentru decizia SUA pare limitat în rândul aliaților. Premierul Keir Starmer a declarat că Marea Britanie nu susține blocada, în timp ce Ursula von der Leyen a afirmat că restabilirea libertății de navigație este „esențială”.
Update:
Intenția SUA este să încerce să preseze industria petrolieră iraniană, notează Al Jazeera.
”Va fi dificil, dar ei cred că vor fi în măsură să înceapă operațiunea în următoarea oră. Și au anunțat deja toate navele internaționale exact cum vor desfășura această operațiune în Strâmtoarea Hormuz.
Intenția este de a pune presiune pe China, care se bazează pe aproximativ o treime din producția sa internă pe petrolul provenit din Iran.
Dacă petrolul nu poate ajunge în China, se pune presiune pe China. Iar americanii speră că, în acest context, China va pune presiune pe Iran pentru a se întoarce la masa negocierilor și, poate, pentru a încheia un acord pe care SUA îl pot accepta.
Dar au americanii suficiente nave pentru a putea face acest lucru? Au suficiente informații pentru a se asigura că nimic nu poate scăpa? Sunt capabili să desfășoare o operațiune de această amploare într-o zonă atât de mică? Este o zonă mică și pune navele americane într-un risc mai mare din cauza oricărui tip de rachetă terestră sau poate chiar a unui roi de drone” sunt întrebările pe care le ridică sursa citată.
Update: CENTCOM afirmă că navele din zona blocată pot fi interceptate și capturate
Armata SUA va aplica o blocadă asupra tuturor navelor, indiferent de pavilion, în Golful Oman și în Marea Arabiei, la est de Strâmtoarea Hormuz, potrivit unui anunț transmis navigatorilor de către Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), consultat de agenția Reuters.
„Orice navă care intră sau părăsește zona blocată fără autorizație este supusă interceptării, redirecționării și capturării”, se arată în avertisment.
„Blocada nu va împiedica tranzitul neutru prin Strâmtoarea Hormuz către sau dinspre destinații care nu sunt iraniene.”
Update: Papa Leon, răspuns pentru Donald Trump: Suntem „făcători de pace”, nu politicieni
Papa Leon al XIV-lea îi răspunde lui Trump, după ce președintele american l-a numit „slab în fața criminalității” și „dezastruos în politica externă”.
„Nu mă tem de administrația Trump și nici să transmit cu voce puternică mesajul Evangheliei, care cred că este misiunea mea și a Bisericii”, le-a spus el jurnaliștilor aflați la bordul avionului papal, înaintea vizitei sale în Algeria. Comentariile au fost publicate pe X de un jurnalist de la OSV News, o agenție care relatează despre Biserica Catolică.
„Nu suntem politicieni. Nu abordăm politica externă din aceeași perspectivă pe care o are el, însă cred în mesajul Evangheliei, ca făcător de pace.”
Trump a lansat această critică neobișnuită la adresa pontifului într-o postare pe rețelele sociale, duminică seara. Reacția pare să fi fost declanșată de declarațiile recente ale Papei Leon, critice la adresa războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.
Update: Premierul israelian Benjamin Netanyahu sprijină blocada SUA asupra porturilor iraniene
Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a exprimat luni sprijinul pentru blocada asupra porturilor iraniene anunţată de preşedintele american Donald Trump, afirmând că există o coordonare strânsă între Israel şi SUA pe acest subiect, transmite France Presse.
Iranul a încălcat regulile (convorbirilor de pace din Pakistan), preşedintele Trump a decis să impună o blocadă navală, a declarat Netanyahu cu ocazia unei reuniuni a guvernului israelian.
Sprijinim evident această poziţie fermă şi suntem în coordonare constantă cu Statele Unite, a adăugat şeful guvernului israelian.
Update 8: Propunerea rusă de a găzdui uraniul îmbogăţit iranian rămâne în vigoare, potrivit Kremlinului
Rusia continuă să fie dispusă să găzduiască pe teritoriul său uraniul îmbogăţit iranian în cadrul unui posibil acord de pace între Washington şi Teheran, a reiterat Kremlinul luni, potrivit AFP.
„Această propunere a fost formulată de preşedintele (Vladimir) Putin în cadrul contactelor cu SUA, precum şi cu ţările din regiune”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, ca răspuns la o întrebare adresată de AFP în cadrul conferinţei de presă zilnice.
„Oferta este încă valabilă, dar nu a fost urmată de efect”, a adăugat el.
Ţările occidentale, cu SUA în frunte, şi Israelul, duşmanul declarat al Republicii islamice, suspectează Iranul, care deţine peste 400 kg de uraniu puternic îmbogăţit, că doreşte să se doteze cu arma nucleară, ceea ce Teheranul dezminte.
SUA şi Israelul au început o ofensivă de amploare împotriva Iranului în 28 februarie, declanşând un război regional.
Teheranul a ripostat prin atacuri cu rachete şi drone asupra mai multor state din regiune şi prin închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, rută strategică prin care trece de obicei o cincime din rezervele mondiale de petrol.
Un armistiţiu fragil de două săptămâni între Washington şi Teheran a intrat luni în a şasea zi.
Duminică, după eşecul negocierilor cu Iranul în Pakistan, Donald Trump a anunţat instituirea unei blocade navale americane asupra porturilor iraniene începând de luni, ora 14:00 GMT.
‘Astfel de acţiuni vor continua probabil să aibă repercusiuni negative asupra pieţelor internaţionale”, a comentat Peskov.
Update 7: Blocarea porturilor iraniene: China cere o navigaţie „fără obstacole” în Strâmtoare Ormuz
China a cerut luni restabilirea unei navigaţii „fără obstacole” în Strâmtoarea Ormuz, la câteva ore înainte de blocarea porturilor iraniene anunţată de armata americană, şi a solicitat Washingtonului şi Teheranului să menţină încetarea focului după eşecul convorbirilor lor, relatează France Presse.
China a calificat de asemenea drept „calomnii fără fundament” informaţiile potrivit cărora ea ar fi livrat sau s-ar fi pregătit să livreze echipamente militare Iranului.
„Strâmtoarea Ormuz este o cale comercială internaţională importantă pentru bunuri şi energie şi este în interesul comun al comunităţii internaţionale să i se menţină securitatea, stabilitatea şi un trafic fără obstacole”, a declarat într-o conferinţă de presă un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Extene, Guo Jiakun.
El a reiterat că războiul declanşat de SUA şi Israel este „prima cauză” a cvasiparaliziei Strâmtorii Ormuz.
„Soluţia problemei constă în încetarea focului imediat şi a ostilităţilor. Toate părţile trebuie să-şi păstreze calmul şi să dea dovadă de reţinere”, a spus acesta.
Un rol important a fost atribuit diplomaţiei chineze în încetarea focului actuală între Iran şi SUA, în pofida discreţiei deosebite păstrate de Beijing.
China este un partener major al Iranului, care îi destina peste 80% din exporturile sale de petrol înainte de război, potrivit societăţii de analiză Kpler.
Peste jumătate din importurile chineze de petrol brut transportate pe cale maritimă proveneau din Orientul Mijlociu şi tranzitau în cea mai mare parte prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Kpler.
„China este dispusă să continue să joace un rol pozitiv şi constructiv”, a declarat Guo Jiakun, anunţând că şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov este aşteptat în vizită în China marţi şi miercuri.
Beijingul cere Teheranului şi Washingtonului să-şi continue contactele pe cale diplomatică, în pofida eşecului discuţiilor avute în Pakistan.
Aceste convorbiri „constituie un pas spre dezescaladarea situaţiei”, a declarat Guo Jiakun.
„China speră că părţile vizate vor respecta acordul de încetare a focului temporar, vor continua să-şi rezolve diferendurile prin mijloace politice şi diplomatice, vor evita să-şi reia ostilităţile şi vor crea condiţiile unei reveniri rapide la pace”, a afirmat el.
Diplomatul chinez a calificat drept „calomnii fără fundament şi acuzaţii răuvoitoare” informaţiile din presă despre livrări de echipamente militare chineze Iranului.
Serviciile secrete americane au obţinut informaţii conform cărora China ar fi putut să expedieze recent rachete portabile Iranului, a scris publicaţia New York Times, citând responsabili americani care au precizat totuşi că nu au certitudinea acestor informaţii.
Canalul CNN a relatat la rândul său că, potrivit serviciilor de informaţii americane,China s-ar pregăti să livreze în săptămânile următoare Iranului sisteme de rachete antiaeriene portabile, trimiţându-le prin terţe ţări pentru a le disimula originea.
„China a adoptat întotdeauna o atitudine prudentă şi responsabilă cu privire la exportul de material militar şi a aplicat controale stricte conform legislaţiei şi reglementărilor sale în materie de exporturi, precum şi faţă de obligaţiile sale internaţionale”, a spus acelaşi purtător de cuvânt.
Update 6: Macron anunță o misiune internațională pentru protejarea navigației în Strâmtoarea Ormuz
Franţa şi Regatul Unit vor organiza „în zilele următoare o conferinţă cu ţările dispuse să contribuie” la o „misiune multinaţională paşnică destinată să reinstaureze libertatea de navigaţie” în strâmtoarea Ormuz, a anunţat preşedintele francez Emmanuel Macron, citat de AFP.
„Această misiune strict defensivă, distinctă de părţile beligerante va fi desfăşurată de îndată ce situaţia o va permite”, a adăugat Macron pe reţeaua de socializare X. Altfel spus, această misiune nu are menirea de a fi integrată direct în eforturile Statelor Unite în strâmtoare, notează AFP.
Emmanuel Macron, care a avut duminică o discuţie cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, nu a făcut vreun comentariu cu privire la decizia americană privind instituirea unei „blocade” navale în această strâmtoare din Golful Persic, anunţată de Donald Trump după eşecul negocierilor dintre SUA şi Iran şi care urma să intre în vigoare luni.
Keir Starmer a spus că nu susţine această blocadă.
În mesajul său de pe X, preşedintele francez a făcut apel să nu se precupeţească „niciun efort” pentru a „se ajunge rapid la o reglementare solidă şi durabilă a conflictului în Orientul Mijlociu pe cale diplomatică”, care „să ducă la dotarea regiunii cu un cadru robust care să permită tuturor să trăiască în pace şi securitate”.
„Pentru a atinge acest obiectiv, toate problemele de fond trebuie tratate prin găsirea unor soluţii durabile, atât în ceea ce priveşte activităţile nucleare şi balistice ale Iranului, cât şi acţiunile sale destabilizatoare din regiune, dar şi pentru a permite reluarea, cât mai rapid posibil, a unei navigaţii libere şi fără obstacole în strâmtoarea Ormuz şi pentru a asigura că Libanul revine pe calea păcii, cu respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale”, a insistat preşedintele francez.
Update 5: Armata iraniană susţine că blocada navală americană este „ilegală” şi constituie un act de „piraterie”
Armata iraniană a afirmat luni că blocada navală americană, care urmează să înceapă mai târziu în cursul zilei, este „ilegală” şi constituie un act de piraterie, avertizând totodată că niciun port din Golf nu va fi în siguranţă dacă porturile sale sunt ameninţate, relatează AFP.
„Restricţiile impuse de America criminală asupra navigaţiei maritime şi tranzitului în apele internaţionale sunt ilegale şi constituie un exemplu de piraterie”, a declarat comandamentul forţelor armate iraniene, Khatam Al-Anbiya, într-un comunicat citit la televiziunea de stat.
„Dacă securitatea porturilor Republicii islamice din apele Golfului Persic şi ale Mării Arabiei este ameninţată, niciun port din Golful Persic şi din Marea Arabiei nu va mai fi în siguranţă”, se afirmă în comunicatul oficial iranian.
Update 4: Iranul a executat cel puţin 1.639 de persoane în 2025, un record din 1989, potrivit ONG-urilor
Autorităţile iraniene au executat cel puţin 1.639 de persoane în 2025, un record din 1989, au declarat luni două organizaţii neguvernamentale, avertizând că recurgerea la pedeapsă capitală s-ar putea multiplica pe fondul războiului împotriva Israelului şi a SUA, potrivit AFP.
Numărul execuţiilor a crescut cu 68% în raport cu 2024 (975 persoane ucise) şi include 48 de femei spânzurate, au contabilizat în raportul lor anual comun organizaţia norvegiană Iran Human Rights (IHR) şi organizaţia franceză Ensemble contre la peine de mort (ECPM).
Dacă Republica islamică „supravieţuieşte crizei actuale, există un risc serios ca execuţiile să fie utilizate într-un mod şi mai accentuat ca până acum ca instrument de operesiune şi represiune”, trage un semnal de alarmă raportul.
IHR – care cere două surse pentru a confirma execuţiile, în cea mai mare parte nerelatate de media oficiale iraniene – consideră că estimarea numărului de spânzurări pentru 2025 reprezintă un „minimum”.
Cifra menţionată reprezintă în medie peste patru execuţii pe zi.
Potrivit raportului, numărul execuţiilor este un record de când IHR a început să facă această numărare în 2008 şi cel mai ridicat semnalat vreodată din 1989.
Cele două ONG-uri avertizează că „sute de manifestanţi deţinuţi riscă în continuare pedeapsa cu moartea şi execuţia” după ce au fost inculpaţi de crime pasibile cu pedeapsa capitală pentru participarea la protestele din ianuarie 2026 împotriva autorităţilor.
Aceste manifestaţii fuseseră reprimate cu brutalitate, diverse organizaţii de apărare a drepturilor omului informând despre mii de morţi şi de arestarea a zeci de mii de persoane.
„Semănând frică, procedând la o medie de patru până la cinci execuţii zilnic în 2025, autorităţile au încercat să împiedice noi manifestaţii”, afirmă Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul IHR.
De la începutul războiului împotriva Israelului şi SUA în 28 februarie, Iranul a spânzurat şapte persoane în legătură cu manifestaţiile din ianuarie.
„În Iran, pedeapsa cu moartea este utilizată ca un instrument politic de opresiune şi represiune, minorităţile etnice şi alte grupuri marginalizate fiind suprareprezentate printre persoanele executate”, explică Raphael Chenuil -Hazan, directorul asociaţiei Ensemble contra la peine de mort.
Minoritarii kurzi în vest şi baluchii în sud-est – care aderă în cea mai mare parte la ramura sunnită a islamului mai degrabă decât la ramura şiită dominantă în Iran – sunt vizaţi în special.
Raportul precizează că aproape jumătate din persoanele executate în 2025 fuseseră condamnate pentru infracţiuni legate de droguri.
Cel puţin 48 de femei au fost executate,numărul cel mai ridicat înregistrat în ultimii peste 20 de ani, reprezentând o creştere cu 55% în raport cu 2024 (31 de femei spânzurate”, potrivit celor două ONG-uri.
Conform raportului, 21 din aceste femei au fost executate pentru că şi-au ucis soţul sau logodnicul.
Aproape toate execuţiile prin spânzurătoare au avut loc în interiorul închisorilor, dar numărul execuţiilor publice a crescut mai mult decât triplu, cu un total de 11 în 2025.
Codul penal iranian autorizează şi alte metode de aplicare a pedepsei capitale, dar în ultimii ani, toate execuţiile cunoscute au fost efectuate prin spânzurare.
Organizaţii de apărare a drepturilor omului, între care Amnesty Internationul, afirmă că Iranul este ţara ca recurge la cel mai mare de execuţii pe cap de locuitor în lume şi cel mai mare număr dintre toate ţările, cu excepţia Chinei, pentru care nu există nicio informaţie fiabilă în acest sens.
Update 3: Mesajul care vrea să sperie SUA venit de la vârful Iranului
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a reacționat pe rețeaua X. „Bucurați-vă de prețurile actuale la pompă. Cu așa-numitul blocaj, în curând veți regreta prețul de 4-5 dolari pe galon”, a scris el, adresându-se direct americanilor.
Update 2: SUA anunță blocadă navală asupra porturilor iraniene
„Statele Unite vor institui o blocadă asupra navelor care intră sau ies din porturile iraniene pe 13 aprilie, la ora 10:00 ET (17:00, ora României). Vă mulțumesc pentru atenție! Președintele DJT”, a scris Donald Trump pe Truth Social.
Update 1: Donald Trump îl atacă pe papa Leon după mesajul acestuia împotriva războiului
Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat duminică că „nu este un mare fan” al papei Leon al XIV-lea, care cu o zi înainte susţinuse o alocuţiune virulentă împotriva războiului şi s-a lansat într-o diatribă violentă împotriva acestuia pe reţelele de socializare, relatează AFP.
„Nu sunt un mare fan al papei Leon. Este foarte liberal, este un om care nu crede în lupta împotriva criminalităţii”, a declarat Trump jurnaliştilor la baza militară Andrews, în statul Maryland.
El l-a acuzat pe suveranul pontif că „se joacă cu o ţară care doreşte să se doteze cu arma nucleară”, referindu-se la Iran.
Puţin după aceea, Donald Trump a publicat un lung mesaj pe reţeaua sa Truth Social, acuzându-l printre altele pe Leon al XIV-lea că susţine programul de înarmare nucleară iranian, că s-a opus operaţiunii militare americane în Venezuela în ianuarie şi că se întâlneşte cu simpatizanţi ai fostului preşedinte democrat Barack Obama.
„Nu vreau un papă care îl critică pe preşedintele SUA, căci eu fac exact ceea ce pentru ce am fost ales, ÎN MOD ZDROBITOR, ştiind ce să fac pentru a reduce criminalitatea la niveluri istoric de joase şi să creez cea mai mare piaţă bursieră din istorie”, a scris preşedintele republican.
Donald Trump şi-a însoţit mesajul cu o imagine generată prin inteligenţa artificială în care poate fi văzut în togă alb-roşie, punând mâna pe fruntea unui bolnav aflat pe un pat de spital, înconjurat de persoane care se roagă, pe fondul drapelului american, al Statuii Libertăţii şi al unor avioane de vânătoare, vulturi şi alte figuri pe cer.
Într-una din cele mai virulente critici ale conflictelor care au cuprins planeta, în special în Orientul Mijlociu, Leon al XIV-lea declarase sâmbătă că credinţa este necesară „pentru a înfrunta împreună acest moment dramatic al Istoriei”.
„Destul cu idolatria eului şi a banului! Destul cu demonstraţiile de forţă! Destul cu războiul! Adevărata forţă se manifestă servind viaţa!”, lansase papa american în ajunul unei rugăciuni pentru pace la basilica Sf. Petru din Roma.
„Dragi fraţi şi surori, există desigur responsabilităţi imperative care le revin conducătorilor de naţiuni. Către ei strigăm: Opriţi-vă! Este timpul să faceţi pace! Aşezaţi-vă la masa dialogului şi a meditaţiei şi nu la masa unde se planifică reînarmarea şi unde se decid acţiuni ucigătoare”, mai lansase el.
Aşa cum mai făcuse în trecut, el nu a menţionat niciun responsabil politic pe numele său şi nu a desemnat vreo ţară în special. De la alegerea sa în mai 2025, Leon al XIV-lea, născut la Chicago, a adoptat o poziţie clară împotriva anumitor decizii ale administraţiei Trump, menţinând totodată deschise canalele de comunicare.
Prețurile petrolului au crescut
Prețurile petrolului au crescut după ce Trump a amenințat cu blocarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz. Prețul petrolului a depășit din nou 100 de dolari pe baril duminică, după ce președintele Donald Trump a declarat că SUA vor bloca „orice navă care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz”, amenințând să perturbe și mai mult fluxurile de petrol.
Brent, referința internațională, a crescut cu 8%, la aproximativ 102 dolari. Petrolul american a urcat cu 8%, până la 104 dolari.
Bursele reacționează negativ
Contractele futures pentru Dow au scăzut cu 1,04%, adică 502 puncte. Futures pentru S&P 500 au coborât cu 1%, iar cele pentru Nasdaq au scăzut cu 1,15%.
„Nu vom lăsa Iranul să câștige bani din vânzarea de petrol către cei pe care îi preferă și nu către ceilalți. Va fi totul sau nimic”, a declarat Trump la emisiunea „Sunday Morning Futures” de la Fox News.
Prețurile petrolului rămân totuși sub maximele recente atinse săptămâna trecută, înainte ca Donald Trump să renunțe la amenințarea cu devastare masivă în Iran și să accepte discuții de armistițiu.
Însă, în lipsa unui acord de încetare a focului durabil și pe măsură ce se apropie un nou termen-limită, prețurile petrolului au depășit nivelul de la 1 aprilie, o altă dată importantă, înainte de discursul televizual al lui Trump în care nu a prezentat o strategie clară de ieșire din război.
Iranul profită de pe urma conflictului
Iranul a beneficiat financiar de pe urma conflictului, percepând până la 2 milioane de dolari pentru fiecare navă care tranzitează această strâmtoare crucială. Trump a sugerat, de asemenea, ideea unor taxe similare, ca un „parteneriat” cu Iranul.
Țara a reușit, de asemenea, să exporte în medie 1,85 milioane de barili de petrol pe zi până în martie, cu aproximativ 100.000 de barili pe zi mai mult decât în precedentele trei luni, potrivit firmei de analiză Kpler.
Gărzile Revoluționare iraniene au avertizat duminică că orice navă militară care se apropie de strâmtoare „va fi tratată dur și decisiv”, potrivit agenției semi-oficiale Fars.
Blocada ar urma să intre în vigoare luni, la ora 10:00 ET, conform Comandamentului Central al SUA.
Planul lui Trump riscă să îi coste mai mult pe americani: dacă prețurile petrolului cresc, și cele ale combustibilului vor rămâne ridicate. Un galon de benzină costa în medie 4,12 dolari duminică, cu 38% mai mult față de începutul războiului, deși a scăzut ușor în weekend.
„Ar putea dura mult timp până când războiul se va încheia și prețurile petrolului vor scădea”, a declarat Karen Young, expert la Middle East Institute, pentru CNN.
Impact direct asupra consumatorilor
Costurile ridicate ale petrolului vor afecta și prețurile alimentelor, deoarece materialele folosite pentru îngrășăminte și ambalaje sunt influențate de perturbările din lanțurile de aprovizionare.
„Vom începe să vedem această presiune inflaționistă… gândiți-vă la tot ce cumpărați din magazinele mari”, a adăugat ea.
