Rectificarea bugetară tinde să devină ocazia cu care partidele de la putere măresc pe ascuns sumele pe care le primesc de la bugetul de stat sub formă de subvenție.
Rectificarea bugetară adoptată săptămâna trecută de către Guvern prevede majorarea bugetului Autorității Electorale Permanente cu suma de 24.289.000 lei, bani care vor fi folosiți pentru majorarea subvenției partidelor deja aprobate prin bugetul aprobat inițial pentru 2022. Astfel, partidele vor primi o subvenție de peste 258.000.000 lei în acest an, un nou record al banilor pe care formațiunile parlamentare îi sifonează legal de la bugetul de stat.
Liberalii, la fel de lacomi ca social-democrații
Pentru o imagine exactă a poverii pe care partidele au ajuns să o reprezinte pentru contribuabili, doar suma primită la rectificarea pentru acest an egalează sumele primite pe patru ani, îniante de modificarea legii finanțării partidelor. În intervalul 2008-2011, subvenția a fost de 24 de milioane pentru toți cei patru ani, iar același nivel al finanțării s-a păstrat și 2012-2015. În schimb, în 2022 cele 24 de milioane au fost doar „desertul” unui ospăț de aproape 260 de milioane de lei, cu banii plătitorilor de taxe.
Spre deosebire de celelalte alocări bugetare, banii pentru partide au două caracteristici distincte. Prima dintre ele este aceea că rectificările bugetare nu s-au făcut niciodată pe minus. În 2019, deja suma pentru partide ajunsese la 252 de milioane de lei, mai ales că acel an a fost marcat de două rânduri de alegeri: europarlamentare în mai și prezidențiale în noiembrie.
În 2020 se spera că suma va scădea întrucât PSD pierduse puterea, social-democrații fiind cei care promovaseră majorarea substanțială a finanțării partidelor. Speranța a fost vană pentru că și liberalii se obișnuiseră să se lăfăie în banii munciți de contribuabili, astfel că guvernul Orban a alocat în 2020 tot 252 de milioane lei. Inițial mai puțini decât în 2019, dar la rectificare s-a completat suma până la cuantumul menționat, cu încă 80 de milioane.
Aceeași manevră s-a făcut și în 2021. La elaborarea bugetului pe acel an, suma prevăzută era cu 30% mai mică, de circa 180 de milioane de lei. „Marcel Ciolacu, așa se fac economii substanțiale la bugetul pentru anul viitor”, scria pe Facebook noul premier Florin Cîțu. De fapt Cîțu nu i-a dat cu tifla liderului PSD, ci tot nouă, plătitorilor de taxe, întrucât tăierea de fațadă de la începutul anului a fost „corectată” în urma rectificării din septembrie 2021, când partidelor li s-au mai dat bani în plus astfel că suma totală de care au beneficiat a fost 232 de milioane.
Trebuie spus că rectificarea din 2021 a fost folosită de Cîțu pentru a-și asigura supraviețuirea politică. Rectificarea pozitivă a subvenției pentru partide a survenit în contextul în care premierul urma să se înfrunte cu Ludovic Orban la Congresul PNL pentru șefia acestui partid, susținerea organizațiilor județene fiind decisivă pentru desemnarea câștigătorului. De asemenea, Florin Cîțu conducea un guvern minoritar după plecarea USR de la putere și depindea de bunăvoința PSD pentru a se menține la putere până după congres.
Dacă în 2020 și 2021, măcar s-a simulat reducerea subvenției, în 2022 nerușinarea cu care este prăduit banul public s-a manifestat pe față. De la bun început, guvernul Ciucă a stabilit un cuantum al subvenției de 234 de milioane, iar cu cele 24 de milioane date ca bonus la rectificarea de săptămâna trecută, s-a ajuns la cea mai mare alocare de până acum.
Partidele au bani de pus la saltea
A doua caracteristă majoră a parazitozei pe care partidele parlamentare o provoacă bugetului țării este faptul că sumele necheltuite nu sunt returnate. Orice minister trebuie să-și cheltuie banii primiți în anul respectiv. Dacă execuția bugetară este mai mică, atunci banii necheltuiți se reîntorc la bugetul de stat, pentru a fi reîmpărțiți între ministere, în funcție de nevoi. Nu este și cazul subvențiilor pentru partide.Dacă un partid nu-și cheltuie toți banii alocați într-un an, nu este obligat să-i returneze, excedentul putând fi acumulat în depozite bancare, în urma cărora pot obține și mai mulți bani cu titlu de dobândă. De exemplu, în 2021, partidele politice au obținut venituri din subvenții acordate de la bugetul de stat în valoare totală de 232.766.294 lei, iar cheltuielile efectuate din această sursă de finanțare au însumat 110.833.882 lei, ceea ce înseamnă doar 47,62% din banii primiți. Astfel, partidele politice parlamentare au un excedent anual de peste jumătate din veniturile obținute, în timp ce bugetul este grevat de deficite, iar guvernul funcționează pe baza împrumuturilor.
Subvenție record într-un an fără alegeri
Iar perspectivele sunt și mai îngrijorătoare. Nivelul record la care a ajuns subvenția este înregistrat într-un an în care nu au fost alegeri, lucru remarcat și într-o scrisoare de protest pe care Expert Forum a adresat-o, luni, liderilor coaliției de guvernământ.
„Bugetul din acest an ar fi cel mai mare din istoria finanțării partidelor din bani publici, în condițiile în care nici măcar nu este an electoral (…) Alocările suplimentare sunt absurde în contextul în care partidele politice reuşesc să cheltuie doar vreo jumătate din banii pe care îi primesc, iar peste jumătate din ce cheltuie efectiv este pentru publicitate și pentru a se promova în presă, în condiții de transparență foarte redusă”, se arată în scrisoarea celor de la Expert Forum.
În 2024 vor fi alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale, ceea ce va face ca partidele să devină și mai hulpave, iar cadrul legal le permite să stoarcă și mai mulți bani obținuți din truda plătitorilor de impozite. Din 2015, Legea finanțării partidelor politice a fost modificată astfel încât pragul maxim al subvenției a fost ridicat la echivalentul a 0,04% din PIB, ceea ce înseamnă că, teoretic, nivelul subvenției ar putea ajunge până la jumătate de miliard de lei.
sursa:https://www.fanatik.ro/nou-record-la-subventia-pentru-partidele-parlamentare-politicienii-din-ce-in-ce-mai-lacomi-cu-banul-public-20160391
