Senatul respinge moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Educației. Documentul, intitulat „În loc de instrucție și excelență, umilință și dresaj”, a fost semnat de 38 de parlamentari aparținând AUR, POT, PACE și grupului neafiliaților. Votul va fi secret, iar rezultatul ar putea decide viitorul mandatului actualului ministru.
UPDATE: Senatul a respins, luni, cu 40 de voturi „pentru”, 82 „împotrivă” și o abținere, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Educației, Daniel David.
UPDATE – Ministrul Educaţiei, Daniel David, a cerut în plenul Senatului un pact pentru un deceniu al educaţiei şi cercetării, cu trei puncte simple.
”În fiecare an, începând cu anul viitor, bugetul nu poate să fie egal sau mai mic decât bugetul din anul trecut. Doi, educaţia şi cercetarea le păstrăm măcar un deceniu împreună, fiindcă generarea cunoaşterii nu se poate separa de diseminarea ei prin educaţie. Şi, trei, orice măsură mare trebuie să se înscrie în limitele Unii Europene şi OCDE”, a spus ministrul.
UPDATE ORA 17.37 Senat – moțiune educație/ Bolojan: Nu am avut alte posibilități decât să aducem aceste corecții
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, în plenul Senatului, la dezbaterea asupra moțiunii simple pe educație, că deciziile legate de pachetul de reforme nu țin neapărat de Ministerul Educației, ci ale coaliției, care au avut în vedere situația reală a României, menționând că nu au fost alte posibilități decât să fie aduse ”aceste corecții”.
”Am considerat că este un lucru de respect față de domnul ministru David și față de adevăr să iau cuvântul, pentru că deciziile legate de acest pachet nu țin neapărat de Ministerul Educației, ci țin de decizii ale coaliției, care au avut în vedere situația reală a României. Și aș vrea să vă duceți aminte că diferența dintre veniturile și cheltuielile statului român într-un an de zile este de 30 de miliarde de euro. Deci, România, în fiecare an, împrumută 30 de miliarde de euro ca să poată funcționa și atunci nu mai puteam continua așa, pentru că intram într-o fundătură indiferent ce guvern este’‘, a afirmat Bolojan.
Daniel David, la moţiunea împotriva sa: Da, educaţia este în pericol. Când un sistem produce spre 50% analfabetism funcţional, devine un risc de securitate raţională. Dacă nu suntem atenţi, ţara va deveni o civilizaţie eşuată, sub obscurantism
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat luni, la moţiunea împotriva sa, că educaţia este în pericol iar când un sistem produce spre 50% analfabetism funcţional, devine un risc de securitate raţională. ”Dacă nu suntem atenţi, ţara va deveni o civilizaţie eşuată, sub obscurantism”, a mai spus ministrul. Ministrul a mai spus că nu ar fi început reforma în educaţia cu creşterea normei didactice, pentru că nu reprezenta pentru el o prioritate, însă în condiţii de criză fiscal-bugetară, creşterea normei didactice cu cele două ore a devenit o necesitate.
”Vreau să mulţumesc pentru domnilor şi domnilor senatorii AUR şi acelor care votăm la această votiune, pentru că au adus în discuţie probleme foarte importante. Ministrul Educaţiei a mulţumit senatorilor Opoziţiei că au adus în discuţie, în moţiunea simplă, argumente şi soluţii pentru aceste probleme, unde cred că sunt greşeli majore
”Am această ocazie, oportunitatea, sper eu, să le clarific şi să ne punem de acord într-o manieră raţională. Şi să vedem dacă, pe viitor, putem construi ceva pentru educaţie. Încep prin a spune că, da, educaţia este în pericol. Educaţia este în pericol de mai mult timp în această ţară. Prin raportul QX, pe care şi grupul AUR ştiu că l-a susţinut, în diagnosticul pe care l-am făcut, am arătat foarte clar că suntem într-o situaţie critică, atât în cercetare, cât şi în educaţie”, a spus ministrul Daniel David, în plen.
”Când un sistem produce spre 50% analfabetism funcţional, devine un risc de securitate raţională. Altfel, spus, dacă nu suntem atenţi, ţara va deveni o civilizaţie eşuată, sub obscurantism, în educaţie. În cercetare, dezvoltare, inovare vom deveni, probabil, o colonie tehnologică. Aşa că ştiţi foarte bine că al doilea mandat pe care l-am preluat, a fost preluat în această idee că implementăm soluţiile din raportul QX. Problema este că, pe turnantă, a apărut o problemă majoră, nu doar pentru sistemul nostru, pentru întreaga ţară. O problemă care ne pune la risc salarii, burse, iar la nivel national, pensii şi ajutoare sociale. Astfel încât, efectiv, măsurile care au fost luate, au trebuit să fie luate într-o logică iniţială fiscal-bugetară. Acesta este adevărul. Nu are sens să ne ascundem şi să pretindem altceva”, a precizat David.
Ministrul a mai arătat că măsurile fiscal-bugetare ”ne salvează domeniul, pe salarii şi burse, până la sfârşitul anului”. Potrivit lui David, toate aceste măsuri fiscal-bugetare au fost filtrate prin criterii educaţionale şi pentru orice măsură, se poate raporta la standardele OECD sau ale Uniunii Europene. ”Într-o situaţie de criză, cine pretinde că va implementa cele mai bune practici, cred că minte. Eu, pur şi simplu, argumentez că măsurile luate sunt măsuri care se regăsesc în diverse repere europene”, a subliniat David.
Ministrul s-a referit la mărirea normei didactice, două ore pe săptămână.
”Dacă erau condiţii de normalitate, aş fi început cu această reformă? Vă spun direct, cu public, nu. Nu reprezenta pentru mine o prioritate. În condiţii de criză fiscal-bugetară, creşterea normei didactice cu cele două ore a devenit o necesitate. Nimeni nu şi-a dorit-o, fiindcă niciun ministru nu vrea să se contreze cu oamenii din sistem”, a spus David, precizând că a luat modelul European: Franţa, 22 ore. Spania, 21 ore. Irlanda, 22 ore.
”Da, există şi acele exemple pe care le-aţi dat: Turcia, Bulgaria, Polonia, cu număr de sub 18 ore. Dar avem şi Ungaria cu 26 ore. Doamne fereşte să ajungem în zona aia. Deci, altfel spus, n-am ieşit din nişte repere ale OECD şi ale Uniunii Europene. Dar repet, n-ar fi fost o măsură primordială pentru mine”, a menţionat el.
Daniel David a anunțat că este dispus să demisioneze în cazul în care moțiunea va fi adoptată. El a precizat că măsurile contestate de opoziție au fost asumate la nivelul întregii coaliții de guvernare, iar în lipsa susținerii politice nu mai există motive pentru a rămâne în funcție.
„Fără nicio discuţie, da, pentru că vreau să fie foarte clar sau vreau să punctez două lucruri. Unu, aceste măsuri au fost măsuri ale coaliţiei. Au fost asumate într-un program de guvernare. Eu, dacă eram ministru, sigur, în condiţii de normalitate, dar nici în condiţii de criză, nu ştiu dacă neapărat mergeam exact pe aceste măsuri.
Deci, altfel spus, în condiţiile în care aceste măsuri au venit într-un program de guvernare şi cei care reprezintă acel program de guvernare nu le mai susţin, eu nu am de ce să le susţin şi cred că, repet, în acest moment sunt liniştit. Am făcut ce trebuie pentru ţară, cu pulverizarea sau cu atacul pe care l-am primit la imagine, la ce am construit eu profesional, pentru că salariile şi bursele sunt acoperite”, a spus Daniel David, potrivit Gandul.
Acesta a adăugat că, în lipsa sprijinului politic, nu mai vede niciun motiv pentru a continua la conducerea ministerului. „Eu nu mai am de ce să fiu ministru pentru a susţine un program al unei coaliţii, care văd că – sau care s-ar putea – să nu şi-l mai asume”, a subliniat oficialul.
În moțiunea depusă, parlamentarii acuză lipsă de transparență și inconsecvență.
„La 5 iunie 2025, într-un interviu la Metropola TV, ministrul a catalogat drept «zvonuri» şi «maiiipulări politice» toate discuţiile privind concedierile, majorarea nomei didactice sau reducerea burselor.
La doar o lună distanţă, însă, ministrul nu numai că a acceptat, dar a şi justificat public măsurile din Legea 141/2025 (Legea Bolojan), spunând că educaţia este un «contribuabil mare la deficit» şi legitimând tăierile. Nu ar fi trebuit să pronunţe, corect, «contributor»?”, se arată în textul moțiunii.
Semnatarii documentului susțin, de asemenea, că deciziile guvernamentale în domeniul educației reprezintă „cel mai brutal atac asupra educației din ultimii ani”. Printre criticile aduse se numără creșterea normei didactice, „comasarea haotică a școlilor” și diminuarea resurselor financiare alocate sistemului.
„Pachetul de măsuri promovat de domnul David are consecinţe catastrofale asupra calităţii educaţiei şi asupra stabilităţii profesiei didactice.
Proiectele ministerului – inclusiv cele din programul «România Educată», deja ridiculizat în societate – au fost implementate fără o etapă reală de consultare cu specialiştii din domeniu, fără o viziune clară asupra nevoilor din teritoriu şi, mai ales, fără o coerenţă între etapele de aplicare”, se mai arată în document.
