Rep: Carui loc îi spuneti acasa si de unde începe povestea cântecului popular?
Elisabeta VASILE: Acasă-i spun locului unde m-am născut şi am copilărit, acolo unde am facut primii paşi în muzica populară pe scena căminului cultural al comunei Aninoasa. Acasă mă simt pe scenă şi oriunde merg să cânt.
Rep: Care ar fi principalele trasaturi care definesc cântecul zonei pe care o reprezentati?
Elisabeta VASILE: N-aş putea defini toate aceste trăsături, dar vă pot spune o trăsătură importantă a cântecului de unde vin şi anume hăulitul, care este specific gorjenesc.
Rep: Cum a intrat muzica populara în sufletul dumneavoastra si daca a existat un model artistic dupa care v-ati ghidat?
Elisabeta VASILE: Muzica populara mi-a intrat in suflet ascultand radio Craiova. Oriunde mergeam, la muncile campului sau cu vitele la pascut mie nu-mi lipsea acest radiou pretios. Aici ii ascultam pe Maria Lataretu, Maria Ciobanu, Filofteia Lacatusu, visand cu ochii deschisi si intrebandu-ma daca voi ajunge sa cant si eu vreodata la acest post de radio.
Rep: Cum vede interpretul de muzica populara satul românesc contemporan?
Mai pastreaza el traditiile care l-au definit?
Elisabeta VASILE: În contextul apropierii satului de oraş şi trecerea din ce în ce mai mult la viaţa de oraş, sigur multe din tradiţiile şi obiceiurile de la sate sunt fie uitate, fie dispărute o dată cu cei care le-au deţinut.
Mai sunt bătrâni ce au în lada de zestre şi în memorie obiceiurile de altă dată, nouă ne revine sarcina de a le căuta şi încerca să ducem mai departe aceste valori care nu trebui să dispară
Rep: Care ar fi lucrurile pe care ar trebui sa le cunoasca un interpret de muzica populara fie el la început de drum sau chiar consacrat ?
Elisabeta VASILE: Un lucru foarte important este sa nu ne uitam niciodata originile si datinile stramosesti, sa incercam pe cat posibil sa aducem cantecul in fata publicului cat mai autentic si nealterat, sa purtam costumul popular cu cinste oriunde mergem sa cantam, sa ne pastram omenia si ce-i sapte ani de acasa toata viata, sa ne imbogatim repertoriul cu cantece proprii iar daca pe langa toate astea mai avem si un stil propriu de interpretare este minunat.
Rep: Ai un repertoriu foarte frumos. Cui ar trebui sa îi multumesti din acest punct de vedere ?
Elisabeta VASILE: Referitor la repertoriu cred ca ar trebui sa le multumesc parintilor mei in primul rand, zonei de unde provin, sotului meu. Ei m-au inspirat cel mai mult dand viata multor piese cu teme de dragoste de parinti si barbat, dorul de copilarie si satul de alta data. In general imi astern pe hartie multe versuri fie ele de dragoste fie ele de dor de suparare, depinde de starea in care ma aflu, de aici au iesit multe dintre cantecele mele dar mai am un coleg drag, Adi Mihu care mi-a creeat si el multe piese frumoase.
Rep: În ceea ce priveste realizarile profesionale mergi dupa principiul putin si bine sau te ghidezi dupa alte principii ?
Elisabeta VASILE: Da eu mereu am zis sa fac putin si bine, imi place sa pasesc incet pe acest drum al cantecului popular dar sigur
Rep: De unde ai costumele si cine te-a ajutat sa le procuri ?
Elisabeta VASILE: Majoritatea costumelor populare le-am primit de la bunica din partea mamei, altele sunt daruite de prin zone de pe unde am cantat la nunti sau spectacole si mai am si cateva pe care le-am cumparat.
Rep: Ce obicei ti-a ramas în suflet?
Elisabeta VASILE: Obiceiuri sunt multe dar din pacate nu se mai tin asa ca altadata. Hora satului care se tinea de Paste, unde lautarii cantau in mijloc cu instrumente traditionale, chiuiturile si lumea aceea vesela si plina de viata imi lipsesc enorm de mult.
Rep: Cum priviti promovarea folclorului, a autenticului în general?
Elisabeta VASILE: Din păcate la ora actuală, promovarea folclorului autentic este departe de ceea ce ar trebui să fie cu adevărat. Pe lângă faptul că o bună parte din realizatorii de calibru din media s-au retras din activitate, iar alții nu mai sunt printre noi, se promovează cu o grosolănie de neimaginat o seamă de non valori, ce dispar foarte repede până la urmă, dar care fac mult rău cântecului nostru duios, precum și tinerei generații care din nefericire, nu prea mai are repere clare pentru calitate și pentru performanță.
Rep: Ce nu ati face niciodata în muzica populara ?
Elisabeta VASILE: Nu as indrazni vreodata sa imprim un cantec care apartine altui solist, nu as interveni impotriva tinerilor care bat la portile afirmarii si nu as face niciodata un compromis.
Rep: Ce credeti ca este folclorul?
Elisabeta VASILE: Folclorul este ca un izvor rece și cristalin, din care, atât artiștii, cât și admiratorii, trebuie să-și potolească setea cu măsură, cu bun-simț și cu respect pentru izvoarele sale nesecate și fermecate.
Rep: Ce credeti ca primeaza: versurile sau linia melodica?
Elisabeta VASILE: Sigur că ,,versul”, pentru că prin dulceața sa dă glas inimii și sufletului să însăileze cum mare ușurință linia melodică potrivită, care atrage ascultătorul și-i subjugă simțămintele pentru foarte multă vreme.
Rep: Dati-mi exemple de cinci interpreti de muzica populara care va vin în minte.
Elisabeta VASILE: Maria Ciobanu, Mariana Ionescu, Niculina Stoican, Victorita Lacatusu Ionut Dolanescu…
Rep: Adresati un gând cititorilor nostri.
Elisabeta VASILE: Să aibă mereu poftă de viaţă, să iubească folclorul autentic, iar în momentele de cumpănă ale vieţii să-şi oblojească rănile sufletului cu un leac sigur şi miraculos –cântecul popular strămoşesc !
Mi-a facut placere sa stam de vorba, aducandu-mi aminte cu nostalgie de inceputurile mele, va multumesc tare mult iar cititorilor dumneavoastra le adresez toate gandurile mele de admiratie si pretuire , ii iubesc si ii invit sa asculte cel mai nou album al meu ,,An de dragoste furata ”
