Banca Națională a României (BNR) avertizează în “Raportul asupra stabilității financiare” că o scădere a ratingului de țară ar conduce România în categoria nerecomandată investițiilor (junk), ceea ce ar putea genera provocări cu privire la finanțarea deficitului bugetar.
BNR precizează că pe fondul unui deficit bugetar uriaș, o parte importantă a cheltuielilor publice are un caracter rigid sau permanent – cum ar fi salariile din sectorul public, pensiile sau alte transferuri sociale, fapt care îngreunează situația României:
“Instabilitatea politică, coroborată cu deteriorarea echilibrelor macroeconomice, a determinat modificarea perspectivei ratingului suveran de la ,,stabilă” la ,,negativă” de către principalele trei agenții de rating la sfârșitul anului trecut și începutul anului 2025.
O scădere a ratingului de țară ar conduce România în categoria nerecomandată investițiilor (engl. junk), ceea ce ar putea genera provocări cu privire la finanțarea deficitului bugetar. Riscurile sunt amplificate de faptul că o parte importantă a cheltuielilor publice are un caracter rigid sau permanent – cum ar fi salariile din sectorul public, pensiile sau alte transferuri sociale – fapt ce reduce flexibilitatea bugetară și capacitatea de ajustare rapidă în fața unor șocuri externe sau a creșterii costurilor de finanțare.
În condițiile în care deținerile de titluri de stat reprezintă deja o pondere semnificativă din activele unor sectoare instituționale, cum ar fi băncile sau fondurile de pensii, continuarea și extinderea strategiei de diversificare a bazei de investitori și către alte sectoare este de natură să diminueze din riscurile generate de legătura puternică dintre sectorul public și anumite componente ale sistemului financiar”, precizează BNR, potrivit b1tv.ro.
BNR mai spune că intensificarea ritmului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile trebuie să reprezinte o prioritate la nivel național
Banca Națională mai spune că în acest context, intensificarea ritmului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile trebuie să reprezinte o prioritate la nivel național. Pe de altă parte BNR semnalează ritmul lent de implementare al PNRR: “O atragere eficientă a fondurilor europene poate contribui semnificativ la consolidarea economiei românești prin reforme și investiții, sporind reziliența și competitivitatea acesteia, mai ales în contextul actual intern și internațional dificil.
Cu toate acestea, ritmul lent de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), marcat de neîndeplinirea la timp a țintelor și jaloanelor asumate, a condus la amânarea transmiterii cererilor de plată și, implicit, la blocaje în accesarea fondurilor și la întârzierea investițiilor planificate.
De la inițierea programului, în anul 2021, până în luna iunie 2025, România a încasat 10,72 miliarde euro, dintre care 4,32 miliarde euro reprezintă împrumuturi și 6,4 miliarde euro granturi, cumulând puțin peste o treime din alocarea totală. România se numără printre economiile cu cele mai puține progrese în ceea ce privește implementarea PNRR, înregistrând o rată de îndeplinire a țintelor și jaloanelor asumate de 27 la sută, sub media UE de 32 la sută în iunie 2025.
Nivelul redus al realizărilor înregistrate pe parcursul celor patru ani, raportat la termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor și țintelor, face puțin probabilă recuperarea întârzierilor în intervalul de timp rămas. Acest scenariu implică pierderea unor fonduri europene substanțiale și neimplementarea unor reforme și investiții majore care ar putea susține tranziția României către un model de creștere sustenabilă”.
