Procurorii anticorupţie au reuşit să facă lumină în cazul anulării pedepsei de şapte ani de puşcărie primită de omul de afaceri craiovean Dinel Staicu în dosarul falimentării Băncii Internaţionale a Religiilor. În urma anchetei s-a stabilit că Dinel Staicu a „uns“ cu sute de mii de euro judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti pentru a scăpa de puşcărie, judecători care au fost deferiţi justiţiei înainte de Paşte.
Pe 4 aprilie 2011, omul de afaceri Dinel Staicu era condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la şapte ani de puşcărie în dosarul devalizării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR).
Instanţa a admis atunci recursurile celor patru inculpaţi din acest dosar – Dinel Staicu, Ion Popescu, fostul director al BIR, Radian Răceală şi Viorica Duţu, foşti funcţionari BIR. Dacă Dinel Staicu şi Popescu au primit câte şapte ani de închisoare, Radian Răceală a primit cinci ani, în timp ce Viorica Duţu a fost condamnată la patru ani de închisoare cu suspendare.
Cei patru inculpaţi au fost deferiţi justiţiei în noiembrie 2006, fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, respectiv complicitate la această infracţiune. Din probele administrate de procurorii DNA s-a stabilit că, în perioada iulie 1999 – februarie 2000, în calitate de preşedinte al băncii, director, respectiv şef serviciu, Popescu, Răceală şi Duţu au aprobat, cu încălcarea normelor bancare, cesiuni de creanţă în valoare de 106.786.123.000 de lei vechi şi credite în valoare de 80.535.611.000 de lei către 11 societăţi comerciale controlate de Dinel Staicu. Creditele s-au acordat cu încălcarea normelor interne de creditare ale BIR, dar şi a reglementărilor BNR prin care se interzicea creditarea societăţilor pentru care nu putea fi efectuată analiza bonităţii şi a posibilităţilor de rambursare. O parte din banii obţinuţi de la BIR sub formă de împrumuturi, aproximativ 40 de miliarde de lei vechi, au fost folosiţi de către Dinel la cumpărarea unor acţiuni de la SIF Oltenia, prin intermediul unor societăţi pe care le controla.
După sentinţa Curţii de Apel Bucureşti, Dinel Staicu nu a fost încarcerat imediat pentru că, între timp, îşi schimbase numele în Dinel Nuţu şi plecase din ţară. A fost prins în Ungaria, extrădat şi încarcerat la sfârşitul lunii aprilie. Între timp, Judecătoria Sector 2 Bucureşti, pe rolul căreia se afla dosarul „Transgaz“, a emis atunci pe numele lui Dinel Nuţu un mandat de arestare preventivă, mandat care a fost pus în executare pe 30 aprilie, după ce inculpatul a fost extrădat din Ungaria.
Şapte ani de puşcărie, şterşi cu „buretele“ de Curtea de Apel Bucureşti
După încarcerarea sa, condamnatul Dinel Nuţu a început demersurile pentru a ieşi din puşcărie şi pentru anularea hotărârii instanţei, Curtea de Apel Bucureşti fiind instanţa care a judecat cererile sale. În mai 2011, Dinel Nuţu a formulat o primă contestaţie în anulare la Curtea de Apel Bucureşti faţă de hotărârea aceleiaşi instanţe din 4 aprilie, contestaţie care i-a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. A urmat alta, formulată în august şi retrasă de Dinel Nuţu pe 11 noiembrie. Dinel nu a renunţat şi a depus altă contestaţie în anulare pe 23 noiembrie, contestaţie care i-a fost admisă de instanţă pe 22 februarie.
Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia în anulare formulată de condamnatul Dinel Nuţu împotriva hotărârii aceleiaşi instanţe din 4 aprilie 2011, invocând autoritate de lucru judecat (o persoană nu poate fi judecată de două ori pentru aceeaşi faptă, chiar dacă i se acordă o nouă încadrare juridică). În consecinţă, magistraţii din Bucureşti au desfiinţat şi sentinţele instanţelor inferioare, respectiv a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti şi a Tribunalului Bucureşti. Prin urmare, judecătorii au încetat procesul pornit împotriva lui Dinel Nuţu pentru comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi au anulat mandatul de executare a pedepsei de şapte ani de închisoare emis pe numele lui Nuţu în aprilie 2011. Instanţa a dispus punerea de îndată în libertate a lui Dinel dacă acesta nu este arestat în altă cauză, hotărârea fiind definitivă. În acest fel, după trei condamnări succesive date de trei instanţe diferite, Dinel Nuţu a reuşit să scape de cei şapte ani de puşcărie.
Potrivit legii, contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, prin care partea poate cere anularea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi obţinerea unei noi soluţii. Această cale de atac poate fi folosită numai împotriva hotărârii instanţei de recurs, Curtea de Apel Bucureşti, în cazul lui Dinel Nuţu.
După cum scria GdS pe 24 februarie 2012 („Dinel a făcut justiţia praf“), reprezentanţii Curţii de Apel Bucureşti au precizat pentru GdS că autoritatea lucrului judecat se referea la o plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată în care Curtea de Apel Craiova a dat o soluţie definitivă în septembrie 2010.
Pedeapsă anulată de trei judecătoare penale
În februarie 2012, procurorii DNA au fost surprinşi de hotărârea instanţei şi au explicat atunci GdS că nu putea fi vorba de autoritatea de lucru judecat în cazul lui Dinel Staicu, între cele două dosare nefiind nici o legătură. „Aşteptăm motivarea deciziei, apoi vom vedea ce vom face“, spunea atunci purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan.
Şi procurorii DNA au făcut ceva. Înainte de Paşte, procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a trei judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti, cele care i-au anulat pedeapsa lui Dinel. Este vorba de magistratele Liliana Bădescu, Dumitriţa Piciarcă şi Veronica Cîrstoiu, acuzate de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului şi fals intelectual.
În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA au reținut că cele trei judecătoare au… falsificat decizia penală nr. 381/22.02.2012, în care a fost admisă contestaţia în anulare formulată de Dinel Staicu.
Anchetatorii au constatat că cele două hotărâri judecătoreşti, cea prin care Dinel a fost condamnat la şapte ani de puşcărie şi cea din septembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova nu privesc nici pe departe aceleaşi fapte penale. Mai exact, faptele din cele două dosare au fost comise în perioade de timp diferite (iulie 1999 – februarie 2000, respectiv 10 ianuarie 2001 – martie 2002), au primit încadrări juridice diferite și priveau activități de serviciu desfășurate în mod nelegal în cadrul unor societăți comerciale diferite BIR şi Banca Populară RICH BANK, singura legătură dintre cele două cauze fiind cea a inculpatului Dinel Staicu.
Procurorii DNA au reţinut că, în hotărârea dată, cele trei judecătoare au atestat fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, pentru că au consemnat, în mod nereal, că obiectul dosarelor penale luate în considerare la invocarea autorității de lucru judecat a avut la bază aceeași sesizare, cu același conținut, aceeași situație de fapt, același prejudiciu, aceleași părți, aceleași societăți comerciale, același probatoriu şi aceeași parte civilă.
„Cu același prilej, inculpatele și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin aceea că au desființat, în mod ilegal, trei hotărâri judecătorești și că au anulat mandatul de executare a pedepsei de şapte ani de închisoare emis pe numele lui
Staicu Dinel. Acest lucru a avut drept consecință obținerea unui folos necuvenit de către acesta din urmă, prin exonerarea de executare a unei pedepse privative de libertate și de plata despăgubirilor civile în cuantum de 18.839.684 de lei către Banca Internațională a Religiilor SA, prin lichidator judiciar“, au precizat reprezentanţii DNA.
Mită pentru şapte ani de puşcărie
Una dintre cele trei judecătoare, Veronica Cîrstoiu, a fost trimisă în judecată în alt dosar penal, alături de Dinel Staicu, Marian Staicu, fratele lui Dinel, Florin Cergan, fiul judecătoarei Cîrstoiu, dar şi alţi cinci inculpaţi. În acest dosar, procurorii DNA au reţinut că Dinel Staicu, care este acuzat de dare de mită, i-a dat judecătoarei Cîrstoiu suma de 630.000 de euro prin intermediul inculpaţilor Marian Staicu, Adriana Dascălu şi Carmen Popescu.
În schimbul mitei de 630.000 de euro, Veronica Cîrstoiu a „aranjat“ hotărârea prin care i-a şters condamnarea de şapte ani a lui Dinel Staicu. Anchetatorii au mai reţinut că, pentru a disimula originea ilicită a banilor primiți, judecătoarea Veronica Cîrstoiu a cumpărat pe numele surorii sale un apartament în București.
Alţi 11 ani de puşcărie
În decembrie 2013, magistrații Judecătoriei Sector 2 București l-au condamnat pe Dinel Staicu la 11 ani de puşcărie în dosarul fraudării Transgaz SA Mediaș cu peste 11 milioane de euro. Ceilalţi inculpaţi – Aurel Coconea, fost director general al Transgaz Mediaş, Teodor Volintiru, Popescu Carmen Ioana, fost director economic al BDJ SA Craiova, Vlad Rebega – fost director al BDJ SA Craiova, Iulian şi Tudorică Siclitaru, Vasile Naciu, fost director general la Asigurarea Naţională Română, şi Adrian Bogza, fost administrator la Delta Telecom SA, au primit pedepse între cinci şi şapte ani de închisoare. Hotărârea instanţei a fost atacată cu recurs de inculpaţii condamnaţi.
Sechestru pe averea
judecătoarelor
Pentru a recupera prejudiciul pe care Dinel Staicu nu l-a mai achitat în dosarul fraudării BIR după ce a fost „iertat“ de cele trei magistrate de la Curtea de Apel Bucureşti(18.839.684 de lei), procurorii au pus sechestru pe bunurile celor trei judecătoare. Veronica Cîrstoiu are sechestru pe conturile bancare, pe două apartamente, două terenuri intravilane de peste 3.000 mp și un teren extravilan de 1.800 mp. Dumitriţei Piciarcă i-a fost pus sechestru pe conturile bancare, pe apartament și pe două imobile deţinute în coproprietate, iar în cazul Lilianei Bădescu, pe un autoturism VW Touareg și un apartament. sursa: gds.ro
