Anunțul premierului Ilie Bolojan privind reducerea numărului de polițiști locali stârnește reacții neașteptate. Ce se întâmplă cu Poliția Română?
Poliția Română stă pe o adevărată bombă cu ceas, evidențiată acum în contextul anunțului premierului Ilie Bolojan cu privire la reducerea numărului polițiștilor locali.
Bomba cu ceas pe care stă Poliția Română. Anunțul lui Ilie Bolojan de reducere a numărului de polițiști locali îi îngrijorează pe angajații M. A. I.
Șeful Guvernului României a propus reducerea numărului polițiștilor locali, care aparțin de primării, drept una dintre măsurile pe care le consideră necesare pentru redresarea economiei. Propunerea a fost comentată deja de primăriile locale, venind cu o contrapropunere. Concret, dacă acum există un polițist local la o mie de locuitori, în cazul în care ideea lui Ilie Bolojan se va pune în practică, am putea ajunge la un polițist la 1.500 de locuitori.
Cât de corectă este această analiză și cum se raportează angajații Poliției Române la măsura care îi vizează pe ”colegii” de la locală? Vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), Mihai Zlat, dezvăluie adevărata bombă cu ceas peste care stă Ministerul Afacerilor Interne, explicând de ce nu se poate aplica o cotă precisă de 1 polițist/1000 de locuitori (sau 1.500 în varianta nouă). Totodată, liderul polițiștilor la nivel național ne spune și care sunt problemele din cadrul polițiilor locale care i-au deranjat pe cei de la națională.
Schema 1 polițist/ 1.500 locuitori, corectă sau nu? Cazul Florești și problema populației fluctuante din București și Ilfov
Mihai Zlat a declarat pentru FANATIK că este greșită abordarea strict contabilicească atunci când vorbim despre reducerea numărului de angajați, indiferent că vorbim de poliția națională sau cea locală, din mai multe motive.
„Nu putem vorbi de o astfel de evidență, pentru că în timp au fost făcute fel și fel de statistici, fel și fel de comparații și nu s-a ajuns la o cifră corectă. Nu poți să compari populația din București cu alte localități. La București, te raportezi la populația care are domiciliul aici? Te raportezi la populația care locuiește efectiv plus cea care tranzitează zi de zi Bucureștiul?
O compari cu o comunitate mică, liniștită într-un județ, să zic Maramureș, unde ai două apeluri la 112 pe lună? O compari cu un oraș tot cu 5.000 de locuitori din Ilfov? E greu de făcut o astfel de analiză. Ce e cert e că în toate structurile se simte nevoia de mai mult personal. Uite, sunt comune, cum e Dobroești, care are 24.000 de locuitori.
„Nu avem schemele de personal pline fără ca noi să facem ore suplimentare”
La Florești, în județul Cluj, au stat doi ani când s-a construit acolo ca să le dea o schemă de 20 de polițiști căci erau doar doi polițiști, pentru că populația de acolo se apropie de 50.000 de locuitori, mai mare decât Alexandria sau Giurgiu, municipii de județe. S-a stat doi ani ca să le aprobe niște funcții. E greu de făcut o analiză, nu e o cifră corectă, căci situația operativă diferă de la un județ la altul și de la o comunitate la alta. Noi nu avem schemele de personal pline fără ca noi să facem ore suplimentare”, ne-a precizat vicepreședintele SNPPC.
Întrebat cum privește sindicatul din care face parte măsurile care îi vizează pe angajații de la locală, Zlat ne-a mărturisit că speră să nu fie afectată și Poliția Română, în general, de austeritatea care ajunge în tot mai multe sectoare administrative.
România duce lipsă de 50.000 de polițiști și jandarmi
În opinia SNPPC, marea bubă este lipsa personalului calificat, iar reducerea numărului de polițiști ar provoca un adevărat haos la nivel național. La ora actuală, există un deficit de 25.000 de polițiști naționali plus 25.000 de jandarmi și alți angajați ai M. A. I.
„Sper să nu ne afecteze și pe partea noastră de poliție națională, să nu avem scăderi în această zonă. La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, deficitul de polițiști naționali și polițiști de frontieră, dar și de la celelalte arme depășește 25.000 de angajați. Deficitul de jandarmi și alți angajați ai M. A. I. depășește tot vreo 25.000, deci noi ne apropiem de un deficit de personal de 50.000. Pe tot ce înseamnă poliție locală, sunt niște reglementări care au diferit de la un județ la altul, de la o localitate la alta și probabil că de aceea s-a ajuns la aceste discuții.
Unii polițiști locali sunt mai bine plătiți decât cei naționali
Sunt unele localități care își permit din punct de vedere financiar să plătească polițiști locali, altele care nu își permit ori nu au deloc poliție locală. Cele care își permit, își permit să acorde și niște salarii polițiștilor de la locală mult mai mari decât cele de la poliția națională, ceea ce pe noi, în timp, ne-a deranjat, pentru că atribuțiile, responsabilitatea, riscurile, interdicțiile și incompatibilitățile sunt total diferite între cele două poliții.
Atribuțiile diferă de foarte multe ori, sunt prea puține care se aseamănă cu ale noastre, mă refer la măsuri care se apropie de zona circulație, de dirijare a traficului, probleme pe ce înseamnă parcări neregulamentare. Măsurile pe care le vor lua sigur că trebuie discutate și cu sindicaliștii din zona poliției locale”, a completat Mihai Zlat, pentru FANATIK.
Cazul de la Caraș-Severin scoate în evidență problema lipsei personalului
Sindicalistul ne-a dat și un exemplu despre cum e afectată societatea de lipsa de personal din cadrul Poliției. A pomenit de cazul tinerilor polițiști de la Caraș Severin care au tăbărât peste un băiat care conducea un ATV fără permis și, se presupune, sub influența alcoolului.
Dincolo de discuția despre excesul de zel al tânărului polițist care a scos pistolul pentru a potoli lumea, se putea întâmpla ca oamenii din respectiva localitate să sară la bătaie, fiind în superioritate numerică față de oamenii legi. În astfel de situații, dat fiind că s-au desființat multe posturi de poliție la nivel rural, foarte greu ar fi ajuns un echipaj pentru cei prezenți la fața locului în cazul în care conflictul ar fi escaladat.
„Sunt salarii care diferă de la o comunitate la alta, numărul de polițiști diferă la o comună sau la un oraș. Ar trebui măcar această problemă rezolvată”
„Pe mine mă interesează ca aceste măsuri care încep să se ia să nu ne afecteze și pe noi. Pe partea poliției locale, sunt activități care diferă de la o zonă la alta. Domnul Bolojan provine din acest mediu, poate că singura chestie pe care aș putea să o spun este că ar trebui ca lucrurile să fie similare în această zonă în toate structurile lor, la toate comunitățile. Sunt salarii care diferă de la o comunitate la alta, numărul de polițiști diferă la o comună sau la un oraș. Ar trebui măcar această problemă rezolvată, ca principiu.
Gândiți-vă că avem secții rurale, o secție rurală e înființată pe 7, 8, 10, 12 comune, pe 30, 50 sau 60 de sate. Acolo e o singură patrulă de poliție, care poate fi într-un capăt al comunei sau comunelor, iar asta înseamnă o populație care poate diferi de la 30.000 până la 100.000 de locuitori. Speța de la Caraș-Severin cu cei doi tineri polițiști ultragiați e un astfel de exemplu. Gândiți-vă că nu era nicio echipă în apropiere care să le vină în sprijin. Era foarte departe echipajul care putea să îi ajute, asta pentru că sunt puțini. La polițiile orășenești, avem o patrulă de poliție la schimbul doi, la schimbul trei”, a adăugat Mihai Zlat.
Nu se poate asigura schimbul unu în toate localitățile din țară. Dosarele penale, tot mai greu de rezolvat și tot mai neprofesionist
În continuare, liderul de la SNPPC a punctat faptul că la schimbul unu, din cauza lipsei de angajați, e foarte mare probabilitate să nu fie planificată nicio patrulă pe timpul zilei în multe zone din țară. De asemenea, pentru ca Poliția Rutieră să aibă mereu angajați care să asigure funcționarea 24 din 24 ar fi nevoie de cel puțin 10 polițiști pentru asigurarea schimburilor nonstop.
„La schimbul unu e marea posibilitate să nu fie nicio patrulă planificată și intervenția să o facă colegii care sunt la muncă la opt ore, dar nu sunt în servicii de patrulare planificați. Poate că nu se vede deficitul la prima vedere, dar noi cei care lucrăm în sistem îl vedem. Avem, de exemplu, polițiști de rutieră, la o poliție orășenească. Când am doi-trei polițiști de rutieră și trebuie să asigure non-stop prezența unui echipaj în orașul respectiv e imposibil așa ceva, pentru că eu am nevoie de 10 polițiști de rutieră ca să fie asigurate schimburile nonstop, plus asigurarea liberelor și concediilor. Pentru a face schimburile, îți trebuie cinci patrule.
„Cel mai mare deficit e în zonele neatractive pentru polițiști: Tulcea, Harghita, Constanța, de exemplu plus zonele rurale”
Sunt polițiști care lucrează împreună cu colegi de la Jandarmerie sau cu cei de la poliția locală, dar unde se poate. Dacă nu au, sunt nevoiți să lucreze cu alți polițiști de la alte structuri în patrulare. Se duc cu un polițist de la judiciar, criminalist, de la cazier sau de la alte segmente. Apoi, există o imposibilitate a documentării cauzelor penale pe care le au în lucru. Poate ai nevoie de mai mult timp să soluționezi un dosar penal, dar fiind această impunere și de la parchete, nu mai ai aceeași calitate profesională ca să finalizezi dosarul.
Poate nu rezolvi la fel de repede în timpul pe care societatea se așteaptă să îl rezolvi. Facem ore suplimentare, multe sunt nepontate, neplătite și asta se întâmplă în toate județele. Cel mai mare deficit e în zonele neatractive pentru polițiști: Tulcea, Harghita, Constanța, de exemplu plus zonele rurale. În București, de exemplu, este jale. Eu când am făcut școala, eram vreo 150 de bucureșteni în școală, acum sunt 10-20, 30 maxim. Bucureștiul îți oferă în mediul privat niște salarii mult mai bune decât în apărarea ordinii publice și nu te stimulează să vii”, ne-a mai spus Mihai Zlat.
Situație tragică și la pompieri: „Domnul Arafat n-a zis niciodată ceva pe tema asta”
Nu doar la Poliție sunt probleme. Mihai Zlat ne-a declarat că la pompieri lucrurile sunt și mai tragice, muncind peste numărul legal de ore, tocmai din cauza deficitului de personal.
„La pompieri e și mai tragic decât la noi. Domnul Arafat n-a zis niciodată ceva pe tema asta și băieții de acolo, care sunt militari, nu prea au voie să comenteze. La pompieri se lucrează 24 cu 48 de ore, programul legal fiind 24 cu 72, ca să ți se asigure liberele din lună. În România se lucrează opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, adică 40 de ore pe săptămână. Ca să îți asiguri liberele, trebuie să lucrezi 24 cu 72. E cam sclavie modernă, așa, pentru că n-au oameni nici acolo. Nici măcar pompierii nu intervin atât de repede cum ar trebui să intervină, pentru că sunt fel și fel de situații”, a completat reprezentantul SNPPC.
