Bolojan anunță investiții record, românii se vaită că nu mai au bani. Care este în realitate situația economică a României. „Vremurile sunt grele”
În timp ce premierul Ilie Bolojan anunță investiții record, românii se plâng că nu mai au bani. Care este în realitate situația economică a țării, dincolo de sloganurile politice
Aproape 60 de miliarde de lei. Aceasta a fost suma pe care Ilie Bolojan, la jumătatea anului trecut, a trebuit să o găsească pentru reducerea deficitului bugetar cu trei procente, de la peste 9%, unde ajunsese el sub Guvernul Ciolacu. Au urmat imediat creșteri de taxe, inclusiv majorarea controversată a TVA-ului, a accizelor, iar acum, la începutul anului, au intrat în vigoare nenumărate noi taxe. În social media avem o adevărată mișcare de refuz pentru plata taxelor, în contextul majorărilor impozitelor pe proprietate. Unii economiști vorbesc de recesiune, dar premierul anunță investiții record. Care este, de fapt, situația economică a României.
Bolojan anunță investiții record în economie
Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, într-o postare pe Facebook că România a avut în 2025 cele mai mari investiții din istoria sa post-decembristă, mai exact 137,5 miliarde, din care peste jumătate au reprezentat fonduri europene. Mai mult, premierul a subliniat o accelerare a cheltuielilor cu investițiile în cele șase luni de mandat.
„Investițiile publice făcute în 2025 au totalizat 137,5 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB. Este cel mai ridicat nivel nu numai din ultimii 5 ani, ci din istoria postdecembristă a României.
Din totalul investițiilor publice de anul trecut, 77,4 miliarde de lei, adică 56%, reprezintă fondurile europene. În primele 6 luni ale lui 2025, din investiții de 50,4 miliarde lei, 18,8 miliarde lei erau asigurate din fonduri europene. În ultimele 6 luni ale anului 2025 investițiile au fost de 87,1 miliarde lei, din care 58,6 miliarde lei au fost fonduri europene”, a scris premierul Ilie Bolojan pe pagina sa de Facebook.
Cel mai probabil, premierul are și cifrele din luna decembrie, atunci când statul are cele mai mari cheltuieli. Pe datele din execuția bugetară din noiembrie, investițiile erau de peste 93 de miliarde (coloana secundă). Se poate observa o creștere în raport cu anul 2024 a fondurilor din PNRR, dar și o scădere mai mică a fondurilor alocate de la buget pentru investiții.
Românii se plâng că nu mai au bani
Într-un climat de austeritate, în care Guvernul a majorat taxele și impozitele în ultimele șase luni, postarea premierului a fost întâmpinată cu scepticism, ca să folosim un eufemism. „WOW, ce bine mă simt! Plătesc 1000 de lei la casă, nu 500 ca înainte – semn clar că economia duduie. TVA-ul îl „simt” de ceva timp la toate produsele pe care le consum, dar probabil e doar în capul meu, nu? Trebuie să fii semi-retardat să crezi că omul de rând nu simte nimic din „performanțele istorice” prezentate în grafice. Graficele merg, facturile vin”, a fost unul dintre răspunsuri.
„Nu ați reușit cu pensiile speciale, dar ați reușit să ne sărăciți pe noi amărâții de pensionari, să dea bunul Dumnezeu să trăiești din pensia mea să vezi cât de ușor va fi! Trebuia să luați bani de la cei care au făcut datoriile țării, de la șmecherii îmbogățiți și de la judecătorii ” corecți ” cu pensii speciale, de la ei nu ai curaj să tai?”, a fost reacția unei alte persoane.
Deși au existat și oameni care și-au exprimat susținerea pentru măsurile Guvernului, cei mai mulți s-au arătat neimpresionați de aceste cifre, în condițiile în care taxele și impozitele au crescut semnificativ, alături de scumpirile generale din ultimii ani, care au continuat și ele. Acest lucru se vede și în cifrele oficiale, tot vineri, datele INS au arătat o scădere a consumului populației cu 4,8% față de aceeași lună a anului precedent, o scădere chiar mai mare ca în luna octombrie.
Acest lucru i-a îndemnat pe unii economiști să tragă un semnal de alarmă cu privire la intrarea în recesiune a economiei, în condițiile în care consumul reprezintă peste 60% din economie, scăderea fiind similară cu perioada ultimei crize economice, 2008 – 2010. În acest context, unii economiști au început să critice măsurile guvernului, spunând că noile taxe vor duce la recesiune și vor sărăci și mai mult populația. După cum notează Radu Georgescu, un economist popular în social media, efectul scăderii consumului în rândul populației vine ca urmare a măsurilor fiscale luate de Guvern.
„În august 2025, Guvernul a dat o bâtă în cap economiei prin creșterea de taxe, fapt ce a dus la o explozie a inflației până la pragul de 10%. Din această cauză, oamenii sărăcesc accelerat, consumul scade, iar firmele au început deja să dea afară angajații. Sunt chestii elementare de economie: încă din anul întâi de facultate la ASE se învață că, în perioadele de scădere economică, Guvernul nu trebuie să crească taxele, deoarece această măsură va adânci și mai mult declinul.
Pentru ca dezastrul să fie sigur, de la 1 ianuarie 2026, Guvernul a aplicat și mai multe „bâte în cap” sectorului privat și economiei printr-o avalanșă de noi taxe. Evident, inflația va continua să crească, lumea va sărăci și mai mult, iar economia va intra oficial în recesiune, forțând și mai multe firme să facă disponibilizări. În acest context, probabil 90% dintre oameni realizează deja efectele economice reale, în timp ce doar Guvernul își mai laudă propriile măsuri”, a scris acesta pe Facebook.
Românii nu au înțeles ce înseamnă deficitul bugetar
Problema deficitului bugetar nu este una de dată recentă. Încă din timpul Guvernului Ciucă, când ministrul finanțelor era social-democratul Adrian Câciu, a început să se vorbească de „gaura de la buget”. FANATIK a scris poate zeci de articole în acești patru ani pe această temă, în care economist după economist vorbea despre necesitatea unor reforme structurale care să reașeze finanțele publice pe baze solide. Ceea ce au încercat toate guvernele ulterioare au fost măsuri de cosmetizare, prin care au încercat să-și reducă unele cheltuieli cu bunurile și serviciile, anunțând public că au reușit să țină în frâu deficitul.
Ceea ce trebuia să rămână până în pragul maxim de 3%, potrivit acordului cu Comisia Europeană, a ajuns în 2024 la 9,3% (ESA) pe fondul unui an electoral cu cheltuieli sociale semnificative, la care se adaugă situație internațională ce a impus majorări și în alte domenii strategice. Poate și din aceste cauze majoritatea populației a văzut problema deficitului ca una strict de contabilitate a finanțelor Executivului.
Consiliul Fiscal, instituția independentă condusă de fostul ministru al finanțelor Daniel Dăianu, a atras atenția în mod repetat în analizele sale că reducerea deficitului înseamnă o scădere a nivelului de trai al populației. Acesta a declarat acum pentru FANATIK că reducerea deficitului fără o scădere internă a consumului era imposibilă.
„Ceea ce am spus eu este un truism, nu este o descoperire. Trebuie redus un deficit atât de mare. Aceste deficite, la un moment dat îți blochează accesul la finanțare și refinanțare – finanțarea datoriei, finanțarea deficitului. Ce înseamnă să reduci deficit: să ai un consum mai mic, o absorbție internă mai mică decât ai avut, pentru a elibera resurse care să-ți diminueze necesarul de finanțare și refinanțare. Nu există altceva, nu se poate altfel. Noi spunem asta de doi ani în continuu.
Încetinirea consumului nu este nefirească. Când veniturile omului i se reduc în termeni reali, creșterea TVA-ului, accizele, liberalizarea la energie, toate astea au mărit inflația, care taie din veniturile reale. Inflația întotdeauna diminuează veniturile reale ale populației, asta este explicația”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Daniel Dăianu.
Acesta subliniază că reacția oamenilor, care și-au văzut veniturile diminuate este absolut de înțeles, și că nu putem pretinde oamenilor să țină cont de constrângerile macroeconomice în care a ajuns România. Economistul susține că de vină pentru această situație sunt cei care au adus România în situația unui deficit de 9%.
„Nu le poți pretinde oamenilor să înțeleagă situația macroeconomică a țării. Oamenii nu sunt macroeconomiști. Cetățeanul din România nu este macroeconomist. Nu mai vorbesc de macroeconomiști care nu înțeleg că dinamica României nu era sustenabilă. Sunt oameni din PSD care susțin că „nu domnule, nu se întâmpla nimic”. Adică puteam continua cu 10% deficit? Ne blocam! Asta este foarte grav. Nu cetățenii sunt vinovați, ci cei care au luat măsuri prin care au dus deficitul la 9-10% și care au obligat România să facă o ajustare atât de severă.
Oamenii au dreptate, fiecare are dreptate. A crescut TVA-ul, la alimente prețurile sunt mult mai mari, acum cresc și impozitele pe proprietăți. Este adevărat, dar marii vinovați sunt cei care au băgat România în șanț în legătură cu deficitul bugetar. Iar ajustarea este absolut necesară. Nu trebuia să ajungem în situația asta”, a mai declarat Daniel Dăianu, pentru FANATIK.
Asistăm la o reașezare a economiei
Profesorul Daniel Dăianu este de părere că România a reușit să evite o recesiune în acest an tocmai datorită investițiilor mari făcute de către Guvern, investiții din bani europeni, care au reușit să acopere scăderile din consum. În opinia sa, în acest moment asistăm la o reașezare a economiei românești pe baze mult mai sănătoase.
„Dinamica economică este într-un proces de echilibrare pentru a fi pe baze sănătoase. Noi aveam o creștere economică nesustenabilă. Au crescut și pensii și salarii și acest consum al României era finanțat, în mare măsură, din străinătate. Vorbim de un deficit bugetar care avea corespondent în deficit extern. Ca și ca omul care se duce să se împrumute să-și cumpere și televizor și telefon, prin credit. Și banca la un moment dat îi spune că la un moment dat trebuie returnat.
Ce spune premierul Bolojan și ministrul Nazare este adevărat. Este important că nu am intrat într-o recesiune propriu-zisă. Mă deranjează cei care vorbesc de recesiune tehnică, de parcă asta contează. Important este că economia nu a intrat în recesiune și acest lucru nu s-a întâmplat pentru că am avut investiții mari”, a mai precizat acesta.
Una dintre temele principale care au divizat economiștii din România, dar și clasa politică, este modul în care se putea face această ajustare bugetară, adică dacă erau necesare aceste majorări de taxe. Consiliul Fiscal a fost una dintre instituțiile care a susținut în mod constant că această echilibrare nu se poate face doar pe partea de cheltuieli, și că este necesară și creștere a veniturilor. Daniel Dăianu a catalogat ideea cum că aceste sume puteau fi obținute printr-o colectare mai bună drept „o fantezie”, susținând că, în contextul în care s-a aflat Bolojan în vara trecută, piețele financiare „nu ar fi avut răbdare cu România patru ani pentru a-și îmbunătăți colectarea”.
În ceea ce privește echilibrarea bugetului doar pe partea de cheltuieli, adică tăieri de la stat, fostul ministru a spus că nu a văzut niciun plan concret, pe cifre, care să arate că acest lucru ar fi fost posibil.
„Economiștii trebuiau să spună că nu exista o alternativă la creșterile de taxe. Nimeni nu a spus clar de unde ar fi putut veni tăierile pentru reducerea deficitului. Făceam ce a făcut Băsescu când a tăiat cu 25% ? Mai făceai în România așa ceva? Și să nu uităm că oamenii au câștigat în justiție, nu a fost ceva permanent. Într-un fel ai redus „a la Băsescu” prin faptul că a crescut mult inflația. Inflația mult crescută este o reducere în termeni reali a veniturilor bugetarilor și pensionarilor.
Și președintele Nicușor Dan spunea că tăiem cheltuielile și nu mărim TVA. De unde anume tăiem mai exact? Ce cheltuieli avem: salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzii, ai cheltuieli de capital care sunt cu investițiile, de unde tai? Nu au avut din ce. Singurul domeniu unde putea să taie era la investiții, dar acolo erau deja pe rol… să nu uităm că măsurile au început de la 1 august. Erau demarate lucrări, erau de plătit facturi. Nu prea au avut ce să facă. Și așa s-a renunțat la multe proiecte. Însă nu avea din ce să tăiem, eram cu apa la gură oricum. Vremurile sunt grele oricum”, a mai declarat Daniel Dăianu, pentru FANATIK.
