Administrația Trump a desemnat patru grupări de extremă stângă din Europa drept organizații teroriste.
Administrația Trump a catalogat oficial joi patru grupări radicale de stânga din Europa drept organizații teroriste, o decizie anunțată de oficialii de la Washington și relatată de agențiile AP și Reuters. Lista include filiale antifa active în Germania, Italia și Grecia, pe care Departamentul de Stat le acuză de implicare în acte violente și de promovare a ideologiilor revoluționare.
Secretarul de stat Marco Rubio a menționat în comunicare că una dintre structurile desemnate este Antifa Ost din Germania și a subliniat angajamentul președintelui Donald Trump de a contracara „campania Antifa” de violenţe politice. Conform declarațiilor oficiale, grupările vizate „aderă la ideologii anarhiste sau marxiste şi folosesc retorica anti-americană, anti-capitalistă şi anti-creştină pentru a justifica şi a incita atacuri brutale, atât intern, cât şi în străinătate”.
Pe lista publicată de Washington apar reţele europene cu antecedente variate
Administrația americană a anunțat, totodată, că va folosi „toate instrumentele disponibile” pentru a bloca finanțarea acestor organizații şi pentru a restricţiona accesul lor la resurse, avertizând că pot urma şi alte desemnări similare la nivel global.
Decizia vine în contextul în care liderii republicani de la Washington au acuzat mișcarea antifa că ar fi încurajat violența politică, acuzații intensificate după asasinarea, în septembrie, a activistului conservator Charli Kirk. De asemenea, administraţia Trump leagă mişcarea de incidente violente în oraşe americane precum Los Angeles, Chicago sau Portland.
Pe lista publicată de autorităţi apar reţele europene cu antecedente variate: un front anarhist italian cu istoric de trimiteri de pachete explozive (inclusiv către preşedintele Comisiei Europene în 2003), grupuri greceşti suspectate de plasarea de bombe în faţa clădirilor forţelor de ordine şi ministerelor, dar şi o filială antifascistă germană ale cărei componente au fost urmărite penal pentru atacuri împotriva unor grupări neonaziste în Dresda.
„Militanţii anarhişti au conspirat pentru a submina valorile occidentale prin atacuri brutale”
Administraţia americană susţine că aceste organizaţii au desfăşurat campanii teroriste, potrivit anunţului oficial, „militanţii anarhişti au conspirat pentru a submina valorile occidentale prin atacuri brutale”. În acelaşi timp, notează comunicarea, majoritatea grupărilor de tip anarhist sau antifa nu funcţionează ca organizaţii ierarhizate în sens clasic, ci mai degrabă ca reţele flexibile de indivizi şi celule ad-hoc care se coagulează în jurul unor acţiuni punctuale.
State cu istoric de activitate anarhistă, cum este Grecia, au văzut astfel de grupări incluse pe listele de terorişti ale SUA încă din anii 1970. În mod similar, în trecut autorităţi din Europa au condamnat şi arestat membri ai unor astfel de rețele pentru atentate şi acte violente.
Măsura anunţată de Washington urmează unui ordin executiv recent al preşedintelui Trump prin care Antifa a fost desemnată drept organizaţie teroristă internă; totuşi, implicaţiile practice rămân complicate: organizaţiile interne sunt tratate diferit faţă de cele incluse pe lista teroriştilor străini a Departamentului de Stat.
Contextul politic intern american a adus şi alte atacuri administrative. Într-un ordin anterior, Casa Albă a cerut Departamentului de Justiţie să ancheteze ActBlue, platforma majoră de strângere de fonduri a Partidului Democrat, semnalând o intensificare a eforturilor executivului de a viza aliaţi politici şi mecanisme de susţinere financiară ale adversarilor.
Lista grupărilor
Detaliile despre grupările europene vizate includ date istorice: Frontul Revoluționar Internațional (cunoscut şi ca Federaţia Anarhistă Informală) este menţionat drept un actor important, cu atacuri semnalate în 2003–2004 (pachete explozive trimise oficialilor europeni) și cu implicarea, în 2012, în rănirea directorului Ansaldo Nucleare printr-o metodă violentă, folosită pentru intimidare. Membri ai acestei rețele au fost condamnați la pedepse grele după procese în Italia.
În Grecia, grupuri precum „Justiţia Proletară Armată” sau reţelele care s-au autointitulat „Autoapărare Revoluţionară de Clasă” sunt acuzate de plasarea de dispozitive explozive în faţa clădirilor poliţiei şi ministerelor în 2023–2024, iar investigaţiile continuă.
În Germania, Antifa Ost a atras atenţia justiţiei după atacuri asupra persoanelor asociate neonazismului; membri ai grupării au fost condamnaţi în 2023, iar autorităţile au reîntrodus de curând noi capete de acuzare legate de atacuri în Budapesta.
Reacţii politice au apărut imediat: premierul ungar Viktor Orban, aliat al lui Trump, a urmat exemplul american şi a desemnat la rândul său grupuri antifa drept organizaţii teroriste, justificând astfel coordonarea internaţională în combaterea extremismului de stânga.
O creştere a atacurilor motivate ideologic
Analiştii notează că, istoric, Europa a avut o prezenţă semnificativă a violenţei politice de stânga, în timp ce SUA s-au confruntat în ultimele decenii mai ales cu ameninţări provenind din extrema dreaptă. Totuşi, recentele evoluţii arată o creştere a atacurilor motivate ideologic pe ambele spectre politice, culminând cu crime precum cea a lui Charli Kirk, împuşcat în septembrie de o persoană despre care procurorii susţin că a acţionat, parţial, din ură faţă de poziţiile victimei privind comunitatea trans, conform AP și Reuters.
