Vladimir Putin a confirmat finalizarea testelor decisive pentru racheta intercontinentală Burevestnik, o armă cu propulsie nucleară despre care afirmă că nu are echivalent în lume.
În cadrul unei întâlniri cu șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, și cu alți reprezentanți ai conducerii militare, liderul de la Kremlin a subliniat caracterul „unic” al acestei rachete, pe care a descris-o drept un sistem cu „rază nelimitată”. Putin a adăugat că forțele nucleare ale Rusiei se află „la cel mai înalt nivel” și că țara sa depășește toate celelalte state care dețin astfel de arme.
Detaliile testului: 14.000 de kilometri parcurși în 15 ore
Valeri Gherasimov a oferit detalii despre testul realizat pe 21 octombrie, precizând că Burevestnik a zburat 14.000 de kilometri în aproximativ 15 ore și că „nu este limita”. Generalul a subliniat că specificațiile tehnice ale rachetei îi permit să fie lansată „cu o precizie garantată împotriva țintelor extrem de bine protejate, indiferent de distanță”. După acest test, Vladimir Putin a ordonat identificarea „metodelor posibile de utilizare” și pregătirea infrastructurii necesare pentru integrarea rachetei în arsenalul armatei ruse, scrie MoscowTimes.
De la promisiune la realitate: evoluția proiectului Burevestnik
Vladimir Putin a vorbit pentru prima dată despre dezvoltarea rachetei Burevestnik în 2018, în fața Adunării Federale. Informațiile provenite din surse occidentale arată că între 2017 și 2019 au existat cel puțin 13 tentative de lansare, dintre care doar două au fost parțial reușite. Una dintre aceste încercări s-a sfârșit tragic. În 2019, racheta s-a prăbușit în Marea Barents, iar explozia produsă în timpul operațiunilor de recuperare a provocat moartea a șapte persoane, printre care se aflau și cercetători de la centrul nuclear din Sarov. Norul radioactiv rezultat a afectat Severodvinskul și a ajuns până în Scandinavia.
Ultimul test cunoscut al Burevestnik a fost efectuat în 2023, când Putin a declarat din nou că programul se află „aproape finalizat”. La acea vreme, Kremlinul a susținut că progresul tehnologic al rachetei confirmă capacitatea Rusiei de a-și menține avantajul strategic în fața oricărei amenințări externe.
Controverse și îngrijorări privind siguranța rachetei
Analistul militar Serghei Auslender a pus sub semnul întrebării viabilitatea și siguranța utilizării Burevestnik. „Racheta ar fi monstruos de scumpă, iar reactoarele mici sunt un subiect insuficient studiat. Nu este clar cum pot fi controlate în zbor, ce fel de urmă radioactivă lasă și este extrem de periculos”, a declarat acesta pentru postul Ekho Moskvi.
De asemenea, în vara anului 2020, trimisul special al SUA pentru controlul armelor, Marshall Billingslea, a avertizat asupra riscurilor pe care le implică testarea acestui sistem. „Este nimic altceva decât un Cernobîl zburător”, a spus el, explicând că racheta nu doar transportă un focos nuclear, ci și combustibil nuclear, ceea ce înseamnă că poate emite radiații pe durata zborului și poate contamina zonele de impact.
Ambițiile Moscovei și ecourile internaționale
După anunțul privind testul reușit, reacțiile internaționale au fost prudente, dar preocupate. Racheta Burevestnik, cunoscută și sub numele de cod NATO „Skyfall”, reprezintă una dintre cele mai discutate arme din programul militar rusesc, tocmai din cauza combinației dintre puterea nucleară și incertitudinile legate de controlul radioactivității. În timp ce Kremlinul o prezintă drept dovada supremă a superiorității tehnologice, experții occidentali continuă să atragă atenția asupra posibilelor consecințe ecologice și umanitare ale unui asemenea tip de armament.
Pentru Moscova, însă, finalizarea testelor Burevestnik marchează un moment de reafirmare a capacităților sale strategice, în contextul unei competiții globale tot mai tensionate în domeniul nuclear.
