Administrarea de paracetamol în timpul sarcinii duce la autism? Ce se ascunde în spatele declarației șocante făcute de președintele Donald Trump? Un expert face lumină
Ce legătură este între paracetamol și autism? Donald Trump a dat vina pe banalul medicament cu privire la copiii care primesc acest diagnostic, cu toate că oamenii de știință îl contrazic. De unde a pornit această nouă nebunie și cum a luat paracetamolul locul vaccinurilor în căutarea unei cauze pentru autism?
Banalul paracetamol și autismul. Declarația lui Donald Trump care a provocat un tsunami în lumea medicală
Președintele Statelor Unite ale Americii a făcut o afirmație extrem de preocupantă, care a inflamat opinia publică din întreaga lume. Șeful statului american a spus că a găsit un răspuns pentru numărul crescut al cazurilor de copii cu autism, spunând că de vină e paracetamolul administrat în timpul sarcinii, fapt pentru care le recomandă gravidelor să evite acest medicament obișnuit.
Avertismentul lui Trump a ajuns la urechile forurilor profesionale și, chiar și la noi, ministrul sănătății a reacționat. Alexandru Rogobete a cerut clarificări Agenției Naționale a Medicamentului, un gest protocolar, pentru a calma spiritele, căci mulți dintre români ar putea lua drept probă științifică simpla declarație a lui Trump.
Ce legătură există, în realitate, între administrarea paracetamolului în perioada sarcinii și dezvoltarea autismului? Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a comentat, pentru FANATIK, subiectul arzător care a pornit de la declarațiile liderului republican. Specialistul susține că nu s-a dovedit o relație de cauzalitate, însă sunt jumătăți de adevăruri de care anumite cercuri politice se agață pentru interesele lor.
Ce legătură e între paracetamol și dezvoltarea autismului. Există vreun sâmbure de adevăr? Psihiatrul Gabriel Diaconu: „Corelația asta a dispărut”
„Legătura dintre folosirea paracetamolului în primul trimestru de sarcină și dezvoltarea tulburărilor de spectru autist este cumva știută, dar fără să fie o asociere definitivă. Baza de dovezi este limitată la studii naturalistice observaționale cu privire la relația dintre medicație și dezvoltarea unor probleme din acest spectru. N-a fost stabilită o relație cauzală, ba mai mult decât atât, în momentul în care studiile au luat în considerare ceea ce ce se numește febră de cauză neprecizată, evident că paracetamolul nu îl folosești nutrițional, ci strict ca răspuns la simptomele pe care le ai: inflamație sau febră.
Când studiile au luat în considerare boala, nu neapărat tratamentul, corelația asta a dispărut. Dacă te uiți la luările de poziție oficiale cu privire la factorii de risc, în mod unanim asociațiile profesionale au avut o poziție apropo de afirmațiile făcute de Trump, inclusiv regulatorul american, FDA, a spus ok, va adăuga această precauție în prospect, dar pe de altă parte nu e ca și cum paracetamolul nu avea recomandări de a fi folosit cu precauție în condiții de sarcină”, a explicat Gabriel Diaconu, pentru FANATIK.
„Nu iau în considerare declarații politice”
Psihiatrul ne-a mai spus că trebuie înțeles un lucru atunci când vorbim despre medicamentele administrate în sarcină: „Toată baza de dovezi pe care noi o avem este în urma observațiilor administrării cumva ”sălbatice”. În anumite țări, unde sistemele publice nu sunt foarte bine stabilite, unde cadrul legislativ nu este foarte eficient și unde mai mult sau mai puțin sarcinile sunt nesupravegheate, astfel de cazuri apar, deși e la limita eticii. Oamenii când fac studii de cercetare, vor merge în aceste populații naive din punct de vedere al cunoștințelor medicale și vor observa consecințe la nivelul sarcinii sau al dezvoltării unui copil. Studiile sunt de obicei retrospective.
Cu alte cuvinte, poți să pleci de la o populație sănătoasă sau poți să pleci de la o populație de copii care a primit un diagnostic cu autism și să începi să construiești informații în amonte, mergând până la probleme pe care ar fi putut să le aibă mamele în timpul sarcinii și pentru care ar fi putut sau nu să ia medicamente cu sau fără prescripție medicală și așa ajungi la anumite corelații matematice”.
Expertul mai spune că în practica sa nu s-a bazat niciodată pe declarații prezidențiale, făcând referire la afirmațiile lui Trump, ci pe dovezi științifice. Ca medic, ia în calcul ce spun regulatorul european al medicamentelor, prospectele, ghidurile de practici și organismele profesionale. „Foarte rar, de fapt, niciodată, nu iau în considerare declarații politice. Noi ne facem profesia folosind, ca și brutarii, o anumită rețetă. Nu mă aștept ca într-o bună zi un brutar să schimbe rețeta de pâine pentru că un politician a spus ceva despre maia sau fermenți”, completează Diaconu.
Trump i-a lăsat cu buza umflată pe anti-vacciniști, prezentând noul inamic: paracetamolul
Faptul că acum se arată cu degetul către administrarea de paracetamol, ieșind din ecuație vaccinurile care ar provoca autism, este de-a dreptul ironic în opinia lui Diaconu. „Primii care au reacționat la afirmațiile despre paracetamol și autism au fost cei din grupurile anti-vaccin. Au rămas un pic cu buza umflată, pentru că ani la rând ei au susținut că autismul e provocat de serurile de mercur, de aluminiu, că e vorbea de folosirea de celule preluate de la feți morți. Președintele Trump le-a spus că vaccinurile sunt sigure, dar noul inamic pe agenda conservatoare este paracetamolul”, a completat Diaconu, pentru FANATIK.
Acidul folic, soluție-minune sau o altă exagerare pseudo-științifică?
O altă chestiune care i-a atras atenția lui Gabriel Diaconu, care merge în zona de „caricatură, cu tot respectul pentru instituția prezidențială americană” este recomandarea acidului folic ca un remediu minune pentru autism. Suplimentul prescris deja în sarcină, cu anumite beneficii pentru sănătatea mamei și a bebelușului, nu poate fi prezentat ca soluție unică în asigurarea faptului că un copil nu se va naște cu autism. „La mijloc e o grosolană confuzie între avitaminoze în timpul gravidiei sau hipovitaminozei și creșterea riscului că nou-născutul va avea o dezvoltare insuficientă a sistemului nervos central prin deprivare. Ca să fac o paralelă, în România la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, nutriția omului de rând era bazată în mare parte pe porumb, pricină din care mulți copii se nășteau cu deficiență mintală din cauza lipsei unei anumite vitamine care se numește riboflavină (vitamina B2)”, explică, pe înțelesul tuturor, Diaconu.
Cu referire la cei care flutură studii legate de creșterea cazurilor de copii cu autism în ultimii ani, corelând ba cu vaccinurile, ba, mai nou, cu consumul de paracetamol, Diaconu atrage atenția asupra faptului că nu toate diagnosticele se referă la autismul clasic.
„Autismul clasic descris de Leo Kanner continuă să aibă o prevalență destul de stabilă”
„Erau mulți copii care se nășteau din mame care erau consumatoare cronice de alcool și alcoolul este, printre altele, o substanță care cauzează o hipovitaminoză de vitamina B1 (tiamină). În momentul în care înaintașii noștri în medicină au putut să documenteze lucrul ăsta, alde Victor Babeș, Ioan D. Popa, Mina Minovici, o întreagă generație de medici formați la Paris, Viena, Berlin, au recomandat în mod normal și suplimentarea dietei cu acești compuși esențiali, aceste vitamine, printre care și acidul folic.
Nu orice deficiență de neurodezvoltare este, însă, autism. Revenind la declarațiile de la Casa Albă și atitudinea secretarului pe sănătate Robert Kennedy îmi pare că vorbesc despre lucruri profund diferite din simplul fapt că nu le discern, că nu le pricep. Tulburările de spectru de multe ori asociază și un grad de întârziere în achiziția anumitor abilități din care pricină unii dintre copii cu diagnostic de autism concomitent au și un diagnostic de retard. E un procent dintre aceștia, dar sunt afecțiuni diferite, tulburări diferite. Să arunci laolaltă o paletă foarte largă de diagnostice și să spui că pentru toți remediul e să dai acid folic pare o copilărie reducționistă, dar dusă la extrem.
Mai e de punctat ceva: unii spun că frecvența autismului a crescut de X ori, sute de ori în ultimii 30-40 de ani și asta spun că e o dovadă vie că de vină sunt vaccinurile. Ca de obicei, în teoria conspirației e o jumătate de adevăr: s-au înmulțit diagnosticele care sunt autism și tulburări înrudite, dar multe dintre diagnostice care au făcut ca ponderea să fie mai importantă sunt cele înrudite. Autismul clasic descris de Leo Kanner continuă să aibă o prevalență destul de stabilă, ceea ce e un argument că e vorba despre o tulburare de neurodezvoltare”, ne lămurește Diaconu.
Genetica medicală versus toxicologia medicală. De ce pot face rău unele medicamente, deși prospectul e clar. Unde apar problemele
Totuși, pot medicamentele să producă efecte serioase asupra organismului chiar dacă există avize pozitive privind utilizarea lor? Când trecem în revistă tulburări de tot felul, un rol important îl joacă genetica, dar nu trebuie exclusă nici relevanța toxicologiei medicale, în anumite contexte.
„La fel ca și alte tulburări, precum sindromul Rett sau alte tulburări rare, mai degrabă țin de recombinarea genelor, de factori care sunt implicați în neurogeneză, care pot fi sau nu moșteniți. Ține de genetică medicală, nu de toxicologie medicală. Ipoteza toxicologică a fost explorată nu o singură dată, iar America are un paradoxal istoric negativ, de cover-up, de deversări, tot ce înseamnă soluții clorurate și un istoric de procese din această categorie soldate cu penalități usturătoare la adresa companiilor petrochimice sau ale companiilor farmaceutice. Nu vorbim despre medicamentul propriu-zis, cât despre lanțul de fabricație. România, din acest punct de vedere, a fost scutită în cariera ei de producător de medicamente.
Mă tem de o epocă în care… Noi am avut Roșia Montană, cianurile, am avut scandalul cu exploatarea prin fracking. Nu am fost chiar foarte scutiți de tot ce înseamnă ecologie și relația dintre populație și deversări de toxine în masă. Face parte din frica generațiilor: acum e o întreagă nebunie cu prezența microplasticului în pânza freatică și în guma de mestecat, în apele îmbuteliate a intrat în folclorul urban”, ne-a mai dezvăluit Diaconu.
Gabriel Diaconu, mesaj ferm către pacienți: „Nu am visat azi-noapte”
În final, întrebat ce le spune pacienților care se prezintă la cabinetul său cu teama de a mai apela la paracetamol pentru problemele inflamatorii sau reducerea febrei, Diaconu îi asigură că acest medicament este în continuare la fel de sigur și nu îl va scoate de pe lista de prescripții: „În ce privește folosirea paracetamolului de către mine, ca psihiatru, până la proba contrarie n-am să schimb regimul de prescripție. Pe dovezile pe care le am, paracetamolul este un agent util pe termen scurt în doză terapeutică pentru anumite afecțiuni psihice și n-am de gând să îmi schimb opinia profesională, nu am visat azi noapte, ci sunt studii pe care le-am citit. În ceea ce privește grija pe care unii pacienți ar putea să o aibă de relația autism-paracetamol, în deplină cunoștință profesională am să zâmbesc și am să spun că e o gogomănie”.
