La scurt timp după întâlnirea cu Vladimir Putin la Moscova, pe 6 august, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a mers la Donald Trump cu o veste importantă: președintele rus era pregătit să ofere concesii teritoriale semnificative pentru a pune capăt războiului său din Ucraina.
Conform prezentării lui Witkoff către președintele american, descrisă de două persoane informate asupra situației, Trump a lăudat „progresele remarcabile” ale emisariatului său și a fost de acord să organizeze un summit istoric cu Putin, indicând că un schimb de teritorii era pe masă, scrie Reuters.
Însă efortul diplomatic s-a transformat rapid în confuzie.
Propunerea lui Putin, total diferită față de așteptări
Într-o convorbire din 7 august cu mai mulți lideri europeni, Witkoff a indicat că Putin era dispus să se retragă din regiunile ucrainene Zaporojie și Herson în schimbul cedării de către Kiev a Donetsk și Luhansk, potrivit unei surse familiare cu discuția.
Propunerea i-a surprins pe mulți dintre participanții la apel, deoarece se abătea puternic de la propriile lor evaluări ale poziției lui Putin, au spus patru persoane familiarizate cu discuțiile, inclusiv oficiali americani și europeni care au cerut să rămână sub protecția anonimatului. A părut că Witkoff și-a schimbat relatarea a doua zi.
Într-o convorbire organizată de secretarul de stat american Marco Rubio cu consilieri europeni în domeniul securității naționale, trimisul a spus că Putin, de fapt, nu oferea retragerea din cele două teritorii, potrivit uneia dintre surse.
În schimb, oficialii americani au indicat în apel că Putin semnalase concesii mai mici către Washington, inclusiv că nu ar cere Vestului să recunoască oficial Zaporojie și Herson ca fiind teritorii rusești, a spus un alt oficial american.
Reuters nu a putut determina independent ce s-a spus în întâlnirea de la Moscova.
Calitatea negocierilor lui Witkoff, îndoielnică
Witkoff, magnat imobiliar fără experiență în diplomație, a încălcat protocolul obișnuit mergând la întâlnire fără un secretar al Departamentului de Stat care să ia notițe, și astfel a plecat fără un registru al propunerilor exacte ale lui Putin, a spus o sursă familiarizată cu dinamica internă a administrației.
Interviurile cu mai mulți oficiali americani și europeni conturează ultima tentativă a administrației Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, care a culminat cu summit-ul Trump-Putin din Alaska, pe 15 august, în care liderii și-au schimbat cuvinte cordiale, dar nu au ajuns la vreun acord de pace.
Imaginea care rezultă din interviuri este cea a unui președinte american dispus să ia rapid decizii în politica externă, bazându-se mai mult pe confidenți și instinct decât pe canalele diplomatice tradiționale și procesul deliberativ tipic administrațiilor anterioare.
Susținătorii lui Trump spun că abordarea sa a adus progrese imposibil de imaginat sub predecesorul său, invocând diferit deschiderea relațiilor SUA cu noul guvern sirian, bombardarea instalațiilor nucleare iraniene și stabilirea unei linii directe cu Putin care ar putea încheia un război în care au murit sute de mii de oameni.
Totuși, stilul său improvizat a creat și confuzie în cadrul administrației și în rândul aliaților, susțin criticii.
Și, în ciuda summit-ului, războiul din Ucraina nu este mai aproape de o încheiere, a spus Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, care a servit ca reprezentant special al SUA pentru Ucraina în primul mandat al lui Trump.
„Suntem exact unde eram înainte ca Trump să preia funcția”, a adăugat Volker.
„Rusia nu și-a schimbat poziția nici măcar cu o iotă. Războiul continuă… Nu avem o strategie clară despre cum să-l facem pe Putin să înceteze războiul”, a mai zis el.
Noi atacuri ale Rusiei asupra Kievului
Casa Albă, care nu a comentat episoadele specifice descrise mai sus, a apărat politica externă largă a lui Trump și i-a comparat performanța favorabil cu cea a predecesorului său.
„Administrația slabă a lui Joe Biden nu înțelegea politica externă, iar ‘procesul său tradițional’ a permis Rusiei să invadeze Ucraina”, a spus Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe.
„În schimb, liderii mondiali au afirmat că președintele Trump a făcut mai multe progrese spre pace în două săptămâni decât Joe Biden în trei ani și jumătate”, a adăugat ea.
Un asalt rusesc cu rachete și drone în Ucraina, joi dimineață, inclusiv al doilea bombardament ca mărime asupra Kievului de la începutul războiului cu aceste arme, a arătat lipsa progreselor în efortul de pace al lui Trump. Trimisul său special în Ucraina, Keith Kellogg, a condamnat atacurile ca fiind „flagrante” într-o postare pe X și a spus că „amenință pacea” pe care președintele o urmărește.
Unii oficiali americani, inclusiv Kellogg, au fost frustrați că Witkoff, după întâlnirea de la Moscova, a introdus informații noi și contradictorii în discuție, într-un moment în care SUA adopta în sfârșit o linie mai fermă față de Rusia, au spus un oficial american și sursa familiarizată cu dinamica administrației.
Înainte de întâlnirea de la Moscova, administrația Trump indicase că președintele va impune noi sancțiuni sau tarife Rusiei pe 8 august dacă Putin nu ar fi fost de acord să încheie războiul în Ucraina, un termen care a trecut fără rezultat.
Departamentul de Stat, care se ocupă de relațiile publice pentru Rubio, Witkoff și Kellogg, a spus că cei trei oficiali au fost „în acord deplin” în implementarea politicii externe America First a lui Trump.
„Orice altă afirmație este neadevărată și neproductivă”, a spus Tommy Pigott, purtătorul de cuvânt adjunct al departamentului.
Un alt purtător de cuvânt al lui Kellogg a reiterat aceeași poziție, spunând că el și Witkoff au o relație de lucru strânsă și sunt în contact regulat.
