Un nou accident grav, petrecut vineri la prânz pe centura orașului Aleșd, readuce în atenție o decizie administrativă controversată care a afectat direct viețile oamenilor.
Potrivit Centrului INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române, un motociclist a murit după ce a intrat în coliziune cu un autoturism, pe tronsonul sudic al variantei ocolitoare a orașului. Traficul a fost blocat complet, iar circulația a fost deviată prin centrul orașului, pe DN1.
Acest episod tragic nu este un accident izolat. În urma unei solicitări oficiale, IGPR a transmis că, de la darea în folosință a centurii, în urmă cu mai puțin de 10 luni, pe segmentul sudic de 3,6 kilometri s-au înregistrat 10 accidente, dintre care trei au avut consecințe fatale: trei persoane au murit, două au fost rănite grav, iar patru au suferit răni ușoare. Celelalte șapte evenimente rutiere s-au soldat cu pagube materiale.
Un traseu forțat „printre case”, cu greșeli de proiectare
Traseul centurii Aleșd nu a fost impus de ingineri, ci de voința politică a fostului președinte al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, actualmente premier. În locul unei variante ocolitoare reale, care ar fi scos complet traficul greu din oraș, autoritățile județene au ales în 2020 o rută mai scurtă, care traversează cartiere rezidențiale și taie orașul prin sud, la câțiva metri de casele oamenilor.
Unul dintre cele mai problematice puncte este intersecția centurii cu strada care leagă cartierul Obor de restul orașului, unde au avut loc mai multe accidente. Un accidentent a avut loc și înainte de deschiderea circulației, după ce un localnic a căzut cu bicicleta într-o groapă nesemnalizată.
Amintim că orașul Aleșd din județul Bihor este locul în care Ilie Bolojan și-a început cariera politică. În ciuda popularității de care se bucură în zonă, actualul premier a fost pus pe fugă de localnicii afectați de proiect, care îi cereau socoteală pentru că le-a promis în mod fals că nu le vor fi afectate casele.
Proteste ignorate, decizii impuse
Încă din momentul lansării proiectului, zeci de locuitori din zona sudică a orașului s-au opus în mod public traseului, avertizând asupra riscurilor pentru siguranța rutieră și calitatea vieții. Au fost organizate proteste, petiții, iar mai multe procese au fost intentate împotriva autorităților județene și centrale. Toate aceste semnale de alarmă au fost ignorate.
Statistica transmisă de Poliția Română vorbește de la sine: zece accidente în doar câțiva kilometri, într-o zonă unde, în mod normal, o centură bine concepută ar fi trebuit să elimine pericolele, nu să le aducă mai aproape de oameni. Trei persoane și-au pierdut viața, altele au fost grav rănite.
Ilie Bolojan, în calitate de președinte al CJ Bihor, a fost principalul promotor al traseului sudic. A argumentat, la momentul respectiv, că este mai ieftin, mai scurt și mai rapid de realizat. A ignorat alternativele propuse, inclusiv cea inițială, care ocolea orașul în totalitate și ar fi scos traficul greu din proximitatea zonelor rezidențiale. A semnat avizele, a apărat traseul în plenul CJ Bihor și a continuat lucrările în ciuda opoziției civice.
Astfel, ceea ce trebuia să fie un simbol al modernizării și al eficienței administrative a devenit, în schimb, un caz-școală despre cum deciziile luate în birouri, pentru avantaje politice imediate, pot avea consecințe tragice pentru comunități întregi. Trei oameni au murit nu doar din vina unui șofer sau a unei gropi în asfalt, ci în urma unei decizii politice asumate greșit, în pofida avertismentelor și a bunului-simț urbanistic.
