Un sondaj efectuat de INSCOP reconfirmă sentimentul de nostalgie față de regimul comunist. Majoritatea românilor sunt de părere că Nicolae Ceaușescu ”a fost un lider bun”.
Un sondaj efectuat recent de INSCOP arată faptul că românii continuă să fie extrem de nostalgici după regimul comunist. Peste 66% dintre cetățeni consideră că Nicolae Ceaușescu ”a fost un lider bun”.
Peste 66% dintre români au o părere bună despre Nicolae Ceaușescu, arată un sondaj INSCOP
În noiembrie 2023, conform unei cercetări INSCOP, aproape 50% dintre români spuneau că regimul comunist a însemnat un lucru bun. Alți 46% considerau că se trăia mai bine atunci decât acum. Apoi, 64,3% dintre români aveau o părere bună despre Nicolae Ceaușescu.
Între timp, situația nu s-a schimbat prea mult. Doar sensibil, însă în favoarea liderului regimului de tristă amintire care a izolat România zeci de ani.
Conform datelor unei cercetări sociologice dedicate nostalgiei după comunism, realizată de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist (IICCMER), aproape două treimi dintre cei chestionați au o părere pozitivă despre Nicolae Ceauşescu.
Directorul instituitului de sondare, Remus Ștefureac, care a condus cercetarea, spune că marea majoritatea a cetățenilor consideră că Nicolae Ceaușescu, fostul dictator comunist al României, a fost ”un lider bun”.
Astfel, la întrebarea ”Din câte cunoașteți sau ați auzit, Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România”, 66,2% dintre cei chestionați au declarat că a fost un lider bun. Doar 24,1% spun că a fost un lider rău. Restul de 7,8% nu știu și 2% nu răspund.
Datele acestei cercetării intitulate ”Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei” au fost strânse în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o eroare de +/-2.5%.
Directorul INSCOP: ”De neimaginat intensitatea acestui sentiment de nostalgie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului”
Comentând aceste rezultate, directorul INSCOP, Remus Ștefureac, admite că nostalgia după comunism este şi un fenomen natural firesc, ”fie că e determinată de regretul după tinereţea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimţită de grupuri sociale vulnerabile a căror viaţă a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul”.
Cu toate acestea, el notează că este ”de neimaginat intensitatea acestui sentiment de nostalgie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! Cu toate eșecurile prezentului, cu toate nemulțumirile sociale, economice ale unei părți a populației care amplifică regretul după comunism, procentele CATASTROFICE ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural!”.
În opinia sociologului, la această ”atracție” față de comunism contribuie și ”războiul informațional” din prezent. ”Ele (n.r. rezultatele cercetării) sunt o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm, a cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, dar cu precădere pe rețelele sociale”.
Concluzia lui Ștefureac este că această cercetare sociologică indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulţumirile structurale actuale (sărăcie, inegalităţi, corupţie) şi carenţele informaţionale şi educaţionale tot actuale (cunoaşterea istoriei reale, fundamente minimale de cultură generală etc.).
