Dan Nistor ar fi putut ajunge la Rapid, însă pretențiile exagerate ale patronului oltean Mihai Rotaru i-au blocat transferul în Giulești. A ajuns în cele din urmă la U Cluj, cu care s-a calificat în play-off și tocmai vine pe Giulești!
Dan Nistor a ajuns cu Universitatea Cluj în play-off-ul SuperLigii, o premieră pentru brandul Ardealului. La 37 de ani pe care-i va împlini curând, veteranul care nu-și arată vârsta a purtat un dialog lung, chiar la „Cluj Arena”, cu FANATIK. A vorbit despre o poveste de viață și o carieră care sunt material de studiu pentru micii fotbaliști ce se pregătesc de… escaladare. Ascultați-l și învățați. E hâtru, e original, dar cel mai important, Dan Nistor e REAL!
Dan Nistor, interviu exclusiv: „O să mă înjure lumea, dar ăsta e adevărul despre play-off”
Dane, cum arată play-off-ul cu toate cele trei echipe din București, cu U Cluj, CFR și Craiova?
– E play-off-ul ideal, mai ales că toate echipele au suporteri, mai puțin CFR-ul. O să mă înjure lumea, dar ăsta e adevărul. Echipele de tradiție au nevoie de prezența în play-off. Și pentru presă, și pentru televiziuni e altceva când te duci la un meci U Cluj – Dinamo, Rapid – Craiova, Steaua – Dinamo, decât la Chiajna cu nu mai știu cine… Cu scuzele de rigoare pentru acea echipă.
Ce are deosebit U Cluj? Ce simți tu?
– În primul rând, suporterii. La U Cluj parcă e altceva, deoarece dacă eram la Dinamo sau la altă echipă și pierdeam finala Cupei, să fi ratat acel penalty decisiv, să ratăm cupele europene, plus să ratăm play-off-ul timp de doi ani, cred că altfel se comportau suporterii. Din fericire pentru noi, suporterii lui U sunt parte din noi, din această familie și nu ne-au huiduit, mai ales la finala Cupei sezonul trecut, când ne-au aplaudat. Rar mi-a fost dat să văd așa ceva! Să ratezi Cupa României, mai ales că avem un singur trofeu în toată istoria. Ar fi fost al doilea… Ne-a aplaudat tot stadionul… M-am simțit de parcă nu eram în România să fiu sincer. Acel moment a fost ceva cu totul și cu totul special!
- 400.000 de euro este cota actuală a lui Dan Nistor, care împlinește 37 de ani pe 6 mai 2025
„Nu înțeleg de ce vin atât de mulți jucători străini în România și pe salarii foarte mari. E dureros!”
Cum arată o comparație între suporterii lui Dinamo și cei ai lui U Cluj?
– Cei de la Dinamo sunt un pic mai înflăcărați. Istoria îi obligă, au trăit alte vremuri și știu ce a însemnat Dinamo. Trebuie să fim însă realiști și să spunem lucrurilor pe nume: la Dinamo sunt foarte puțini jucători români. Iar asta din punctul meu de vedere contează. Același lucru și la Rapid. E Cristi Săpunaru care le mai arată și le mai spune la ce echipă sunt.
Crezi că asta e marea problemă?
– Da, am văzut multă lume care spune că fotbaliștii români sunt slabi. Drăgușin a fost cel mai bun de pe teren cu Manchester City și Tottenham a bătut cu 4-0! Ne-am calificat la Campionatul European, am terminat pe locul 1 cu echipa națională, dar fotbaliștii români sunt slabi.
Ești ironic…
– Păi, da… Nu cred că fotbalul românesc e atât de slab cum spun unii și alții. Chiar nu înțeleg de ce vin atât de mulți jucători străini în România și pe salarii foarte mari. E dureros! Mă uitam și la noi la echipă… Avem foarte mulți copii de viitor. Eu văd deja 2-3 copii care în scurt timp vor ajunge la echipa mare și chiar or să joace.
Dan Nistor surprinde: „Fizic, sunt bine. E de la brânza aia, de la cașcavalul de acasă de la Rucăr”
Te gândeai la 18 ani că o să ajungi la aproape 500 de meciuri în prima ligă?
– Nu mă gândeam atunci nici că ajung în prima ligă! La 18 ani eram paznic. Dup-aia m-am dus la liga a treia. Am jucat fotbal în curtea școlii. E ceva… nu mă gândeam la asta niciodată! Oricine îmi spunea asta îi ziceam: „Du-te, bă, nene, că ești nebun! Nu ești sănătos la cap?!”. Serios, ăsta e adevărul. Cred că cei mai mici ar trebui să învețe din acest lucru.
Ești un exemplu, o poveste…
– Alții au plecat afară la 18-19 ani și s-au plictisit de fotbal. Unii ca Yamal, la 16 ani, câștigă Euro! E o chestie pe care nici acum nu o realizez. Poate când o să mă las o să îmi dau seama cu adevărat. Am primit recent un mesaj de la Dănciulescu și mi-a zis că mă omoară dacă nu îl depășesc. A zis că nu mai e prietenul meu! Dacă o să fiu sănătos, cred că îl ajung. Fizic, sunt bine. E de la brânza aia, de la cașcavalul de acasă.
Brânza și cașcavalul de Rucăr cine îl face?
– Ai mei nu se mai ocupă. Am prieteni, foști colegi și țin legătura cu ei. De foarte multe ori mă duc la ei, sus acolo, stau și mă liniștesc. Mă văd cu fostul meu antrenor, cu Bobo Soare, nea Aurel, cu Buș, toată gașca veche, cei care mă luau de la hotel dimineața, ne urcam 6 inși într-un Logan și plecam la Pitești. Au fost niște chestii care ar dura o săptămână-două să le povestesc și aș vrea să le trăiască și alți copii. Povești senzaționale. Poate o să le spun pe toate odată…
„Noaptea am fost paznic. M-au luat dimineața cu Loganul. I-am spart pe-ăia, i-am omorât, am câștigat 2-0!”
Hai să încercăm puțin…
– Toată noaptea lucram, de la 7 seara la 7 dimineața, la Hotel Rucăr, la nașa mea de botez. Era cu circuit închis. Atunci s-a întâmplat minunea să mă apuc de fotbal. Era finala Cupei României pe județ și toată noaptea am stat de pază. La 7 dimineața a venit un băiat, Bobo Mazăre, și m-a luat cu Loganul: „Hai că avem finala Cupei României pe județ!”. Eu eram îmbrăcat în costum acolo la pază și toată noaptea am spălat farfurii, le-am ajutat pe colegele mele.
Și v-ați dus la meci.
– Am jucat chiar pe „Nicolae Dobrin”. Era o căldură, 30 și ceva de grade… Nici ghete nu aveam… Mi-a adus un prieten de-al meu niște ghete cu filet. Când am văzut gazonul ăla verde, udat, așa frumos, am zis: „Mamă, deci dacă aici nu reușesc, nu mai am nicio șansă!”. I-am spart pe-ăia, i-am omorât! I-am driblat, am scos penalty și am câștigat 2-0. După acel meci, a venit la mine Benone Lazăr, patronul de la Internațional Curtea de Argeș: „Bă, copile, vrei să îți realizezi cariera?”. Îi povestea lu’ taică-miu că voi ajunge în trei ani în Liga 1. „Du-te, domne, ești nebun!”, i-a zis tata. Și în trei ani am fost în Liga 1!
„Mi-am băgat banii sub pernă și am dormit cu fundul pe ea. Erau 5.000 de euro. Îmi era frică că îmi fac manevră”
Te-a lăsat tatăl tău să te duci la fotbal?
– Da, dar el avea chestia asta: „Nu semna tată pe 5 ani, pe 7 ani”. Voia o perioadă cât mai scurtă. Și președintele de atunci, Marinescu, m-a luat în cantonament la Herculane și mi-a zis: „Copile, dacă nu semnezi pe 5 ani, a doua zi iei trenul și te duci acasă!”. A trebuit să semnez.
Ce ai făcut cu primii bani?
– A fost prima oară când am văzut euro. Am luat 5.000 de euro la semnătură, plecat de la hotel unde aveam salariu de 800 de lei. „Mi-au dat ăștia foarte mulți bani la semnătură, mulți euro. Ce fac cu ei?”. Eram la Herculane. Mi-am băgat banii sub pernă și am dormit cu fundul pe ea toată noaptea. Îmi era frică că îmi fac manevră! A doua zi, m-am dus la poștă și am pus banii părinților.
„Mama a avut o problemă pe creier și nu poate să se mai uite la meciurile mele”
Trimiteai bani des acasă?
– Foarte des. Îmi ajutam foarte mult părinții. Ei aveau mare grijă de mine. I-am făcut tatălui meu și un bar, să nu mai aibă nicio treabă, să stea liniștit.
Sunt mândri de tine părinții tăi?
– Foarte mândri. Maică-mea tot timpul îmi dă mesaje după meciuri. A avut o problemă pe creier și nu poate să se mai uite la meciuri pentru că se exteriorizează foarte mult. O afectează și se uită doar la rezultatele finale. Taică-miu se uită, îi transpiră palmele… Vine la foarte multe meciuri. Își ia brigada, 4-5 băieți de-ai lui, și se urcă în mașină.
„Dacă nu era soția, puteam să mă pierd. M-a ținut din scurt, ăsta e adevărul”
Ce sfaturi de la părinți ți-au folosit?
– Foarte multe, de unele am ascultat, de altele, nu. Cred că am mai făcut și greșeli. Relația cu „prietenii”. Nu am știut cum să mi-i aleg. La început am fost păcălit din mai multe părți. Au fost prieteni de interes. Per total a fost bine. Am o familie frumoasă și cred că lucrurile sunt pe un făgaș bun.
Cât de importantă e familia pentru tine?
– Sunt foarte sincer: dacă nu era soția, puteam să mă pierd și sunt atâtea exemple în fotbal. Puteam să fiu unul dintre ei. A avut grijă de mine, m-a ținut din scurt, ăsta e adevărul. Nu îl neg, îl recunosc, sunt un tip corect, direct și spun adevărul. Ea a avut 60-70% parte la realizarea mea ca om și ca fotbalist.
Transferat de la Rucăr pe 7 mingi! „Pandurii a luat aproape un milion de euro pe mine”
Mai știi cum s-a făcut transferul de la Curtea de Argeș la Pandurii?
– Marele merit îl are Eugen Pârvulescu, care acum e președinte la Csikszereda. Tot l-a bătut la cap pe Condescu: „Am un fotbalist acolo, ia-l, ia-l”. Și am fost transferat fără niciun ban. S-a luat ulterior aproape un milion de euro pe mine de la Evian.
De la Rucăr ai plecat pe un sac de mingi…
– Am plecat pe 7 mingi și un rând de echipament, care nici în ziua de azi nu a fost dat. Nu au dat pe mine nici măcar acele 7 mingi și un rând de echipament!
Nicio chimie cu Dan Petrescu la CFR Cluj: „I-am spus că nu pot juca acolo și ne-am strâns mâna”
Ai un regret că nu ai reușit în Franța?
– Francezii sunt foarte naționaliști. Greșeala mea a fost că aveam un salariu foarte mic la Târgu-Jiu. Nu mă ascund acum de voi. În Franța aveam de 12 ori mai mult! Acolo a fost marea mea greșeală, că am ales banii.
Ai avut și alte oferte?
– De la Malaga. Țin minte că impresarul Lucian Marinescu mi-a și zis că avem două opțiuni și m-a întrebat ce cred. În plus, campionatul Franței e foarte fizic, ceea ce pe mine nu mă avantaja deloc. Am avut și anumite discuții cu antrenorul. A trecut o lună, două, trei, șapte și tot îmi spunea: „Așteaptă, așteaptă”. Eu eram mai agresiv, nerăbdător și voiam să joc. Și de-asta el a zis: „Ok, dacă nu vrei”.
Dinamo, în 2016…
– Am fost la un pas să luăm campionatul cu Cosmin Contra. După care m-am dus la CFR. Iar altă…
O perioadă mai puțin plăcută.
– La Dan Petrescu jucam mijlocaș stânga sau dreapta. Am jucat toate cele 17 meciuri. M-a folosit în toate, dar dânsul mă vedea doar pe poziția aia. Am avut o discuție, i-am spus că eu nu pot juca acolo și ne-am strâns mâna. El joacă foarte mult minge lungă, pe bătaie, tacticile dânsului. Așa a fost să fie.
- 7 selecții, fără gol, are Dan Nistor pentru naționala României: debut cu Belgia, 2-1, pe 14 noiembrie 2012, ultima prezență la 1-1 în Irlanda de Nord, 18 noiembrie 2020
„O să mă văd cu nea Mihai Rotaru și o să îmi spună cine i-a „spălat” creierul”
Ce s-a întâmplat cu tine la Craiova?
– Eu știu că sunt oameni care mă regretă și azi la Craiova. Am fost 30 de minute campioni! Am avut însă un mare dezavantaj. Suporterii noștri împătimiți și înfocați nu au putut să fie pe stadion din cauza Covid-ului. Dacă meciul ăla era cu spectatori, poate eram campioni. Am câștigat totuși niște trofee, am luat Cupa României, Supercupa, adică nu am trecut ca gâsca prin apă.
De ce ai plecat de la Craiova?
– Sincer, nici acum nu înțeleg. Eu știu multe chestii, dar nu vreau să… Vă las să trageți singuri concluziile. Mai aveam jumătate de an de contract. Mi se pregătește o ofertă. Deci n-am zis că mâine semnez. După o oră au venit cu contractul să semnez. M-au întrebat ce bani vreau și nici măcar nu au zis „pâs”. Au acceptat condițiile mele în secunda doi. După două săptămâni, în ultima zi de mercato, mă sună nea Mihai Rotaru: „Uite, să știi că nu mai ești prima variantă, e Baiaram”. Deci eu am semnat contract pe încă trei ani, contract înregistrat și ei mi-au zis asta în ultima zi de transferuri. Păi de ce să mai semnez contractul, nu?
Da, e surprinzător.
– Nici în ziua de azi nu înțeleg acest lucru. Eu nu sunt de acord cu ce a zis Sorin Cârțu, că erau prea multe cumetrii. Dacă era așa, practic trag toți la aceeași căruță, nu? Eu nu cred asta. A fost altceva, dar probabil o să mă văd odată cu nea Mihai Rotaru și o să îmi spună cine i-a „spălat” creierul.
„M-am prăpădit de râs când am auzit-o pe aia a mea după Steaua – Pandurii 6-0”
„Craiova cu Nistor lua campionatul”. E o declarație pe care Sorin Cârțu a făcut-o de multe ori.
– Primul an a fost mai greu. Apoi m-am înțeles foarte bine cu suporterii, cu colegii, cu toată lumea de acolo. Dar așa au decis dânșii. N-am stat pe gânduri, că hai, că nu știu ce…
Ești un tip dificil în vestiar?
– Chiar nu sunt. Poate mai am unele scăpări la interviuri, să zic așa. Fiind foarte nervos și la cald, mai greșesc, mai zic anumite prostii. Ca aia după Steaua – Pandurii: „În afară de 6 goluri, ei n-au mai avut nicio ocazie”. Și fel și fel de chestii.
Ai râs și tu când ai auzit-o?
– M-am prăpădit de râs! Mai greșesc, e normal, e omenește.
„Nu aș fi putut lucra cu Gigi Becali, pentru că sunt tipul ăla care nu se poate abține”
Ce antrenor nu te-a vrut la Rapid când erai la Craiova?
– Știți care a fost discuția? Era Adi Mutu antrenor. El cred că m-a vrut, dar nea Mihai Rotaru a cerut 600.000 de euro pe mine. Aveam 34 de ani. Ulterior am vorbit la telefon cu Adi Mutu și mi-a zis: „Țărane, te-am vrut din secunda unu, dar a cerut prea mulți bani pe tine”. Cred că asta a fost.
Craiova dăduse pe tine 250.000 de euro lui Dinamo..
– Foarte puțin. Eram și căpitan la Dinamo. Pentru Craiova a fost bine, cred eu.
Nașul Pintilii n-a insistat să mergi la FCSB?
– Ba da, a insistat, dar avem o relație prea bună și nu vreau să ne certăm.
Crezi că ai fi putut vreodată să lucrezi cu Gigi Becali?
– Sincer, nu, pentru că sunt tipul ăla care nu se poate abține. Dacă îmi spune că gazonul e alb și gazonul e verde, cum să spun că e alb? Gazonul e verde! Chestiile astea le-am învățat foarte mult și de la Mirel Rădoi. Era un tip pentru care nu conta nimic. Că ești Vasile, că ești Ion. Te pregăteai jucai, nu, la revedere!
„Mă mănâncă palma, hai să mergem toți în casino că nu se întâmplă nimic”
Ia zi-ne și celebra fază cu „luminițele” de la Dinamo.
– Aveam semifinala Cupei Ligii cu FCSB. Și eram la mall prin București, la o cafenea cu colegii. A zis unul că îl mănâncă palma rău de tot. E zicala aia bătrânească: dacă mă mănâncă palma, înseamnă că iau bani. „Uite un casino acolo, hai să mergem”. „Bă, sunteți nebuni la cap? Cum să mergem?”. Era Cosmin Contra antrenor, Mutu președinte. „Taci, mă! Mă mănâncă palma, hai să mergem toți în casino că nu se întâmplă nimic”. Am intrat acolo, am jucat pe la mașinuțele alea. Nu era foarte multă lume. Erau 2-3 persoane și unul dintre ei ne-a făcut poză.
Ce s-a întâmplat la hotel?
– Noi nu știam nimic. Am ajuns la „Rin”, Contra era roșu la față. I-am zis lui Steliano: „Bă, Filipe, s-a întâmplat ceva 100%. E prea supărat Mister”. Era o masă lungă și eu în capul mesei. A venit Contra și a zis: „Suntem toți?”. „Da, Mister, suntem toți”. Scoate telefonul din buzunar și îl pune pe masă. Apăruse în presă: „Jucătorii echipei Dinamo au fost la casino!”.
Ce v-a spus Contra?
– „Sunteți niște nesimțiți!”. Ne-a făcut în toate felurile și avea tot dreptul. La vreo jumătate de oră vine Mutu. În meciul tur cu FCSB câștigasem cu 4-1, deci era greu să ne mai întoarcă. Zice Adi: „Dacă nu câștigăm meciul, nu să facem egal, aveți câte 5.000 de euro amendă”. Când am auzit… „Mamă, Filipe! Mă iau după tine”. N-am dormit deloc în după-amiaza aia. Ajungem la stadion, derby, lume multă, și îi auzeam pe suporteri: „Nistore, ți-au dat mă șeptarii?”. I-am spart pe Steaua, 3-1, am dat și gol. Ne-a zis Mister că, dacă se mai întâmplă o dată, ne exclude din lot!
Apoi, la interviuri?
– Nu mă gândeam că mă întreabă după un derby că am fost la „păcănele”… Eu, fiind un băiat de la țară, nu am văzut foarte mult luminițe și am zis: „Da, domne. Am intrat să văd și eu ce sunt luminițele astea”. Toți reporterii erau pe jos, toată lumea râdea. Show total! Ne-am calificat în finală și am și câștigat-o!
- 4 trofee are mijlocașul în palmares: un titlu (CFR Cluj, 2018), o Cupă a Ligii (Dinamo, 2017), o Cupă (Craiova, 2021) și o Supercupă (Craiova, 2022)
Dan Nistor, declarație emoționantă despre fiul său: „Vreau să aibă tot ce eu nu am putut să am”
Unde te vezi peste 3 ani?
– Chiar nu știu. Din ce am înțeles s-ar putea să ne lase să facem și licența B dacă încă suntem în activitate.
Te gândești să joci și în Liga 2?
– Nu, mai bine pun stop. Ați văzut ce condiții sunt în Liga 2. N-am probleme cu partea financiară, sunt destul de bine, băiatul are tot ce îi trebuie, chiar nu am nicio problemă.
Tu ești mijlocaș ofensiv, dai goluri, băiatul tău e fundaș.
– Da, e și stângaci, fundaș, bagă alunecări, ceea ce la mine nu vedeți niciodată. Și foarte agresiv așa câteodată, că mai merg la turnee când am timp liber și pot. Poate seamănă cu bunicii. Dar e pe drumul cel bun. Noi nu îl vom forța. Doar el va decide dacă vrea să urmeze calea asta. Dacă nu, nu e nicio problemă. El va trăi altfel de cum am făcut-o eu.
Deci nu vrei să îi lipsească nimic din ce n-ai avut tu…
– Da. Mă omoară cu adidașii, cu ghetele m-a rupt. Eu nu aveam ghete și el vrea adidași cu Messi, cu F50, F60. Dar astea sunt vremurile. Eu vreau ca el să aibă tot ce eu nu am putut să am.
„Bă, ești nebun? Au fost atâtea legende la Dinamo și tu mă pui pe mine pe autocar?”
Cum a ajuns chipul tău pe autocarul lui Dinamo?
– Tyson, șoferul, a fost cu ideea. Eram într-o perioadă foarte grea, cu Uhrin, eram pe ultimele locuri. Clubul era aproape de retrogradare. „Bă, țărane, fii atent, ascultă-mă. Dacă salvăm echipa de la retrogradare, îți pun chipul pe autocar!”. „Bă, Tysone, stai liniștit că o salvăm”.
Și Dinamo s-a salvat.
– Da, am salvat echipa și Tyson s-a ținut de cuvânt. I-am și zis: „Bă, ești nebun? Au fost atâtea legende la Dinamo și tu mă pui pe mine?”. „Taci, bă! Ce-ai făcut tu pentru noi a fost ceva senzațional”. A fost apoi acea perioadă în care lui Ionuț Negoiță i s-a luat practic și nu a mai vrut să bage bani. Pe mine m-a cumpărat Craiova.
Ce crede despre „elefanții” Nistor și Chipciu: „Glume binevenite”
Dane, te deranjează când zice lumea de tine, de Chipciu, că sunteți elefanți?
– Chiar îmi face plăcere, mă relaxează (n.r. – râde). Sunt niște glume bune, sunt binevenite și chiar nu mă deranjează absolut deloc.
Când tu și Chipciu sunteți OK, merge și echipa…
– Din păcate ăsta este adevărul. Avem însă o vârstă destul de înaintată din păcate pentru mine și pentru el. Trebuie să lăsăm pe alții care sunt mai tineri și care sunt de viitor. Dar deocamdată mai putem să jucăm și cred eu că o vom face bine.
„Când am ajuns la Craiova, toți îmi ziceau Ceapă”
De unde ți-a venit porecla de „Ceapă”?
– A fost un meci la Severin, Universitatea Craiova cu Dinamo. Am pierdut cu 1-3 sau 1-4 și eram la interviuri afară. Eram la Dinamo și un suporter mi-a aruncat cu praz. I-am zis: „Ia, mă, cu ceapă și taci din gură”. Și de atunci mi-a rămas asta cu „Ceapă”. Când am ajuns la Craiova toată lumea îmi zicea „Ceapă”.
Îi face portretul lui Ovidiu Sabău: „E unt pe pâine, dar ar trebui să ne mai urecheze, să intre în noi!”
Cum ți se pare ca tehnician și ca om Ioan Ovidiu Sabău?
– E un om senzațional. Din punctul meu de vedere câteodată e însă prea liniștit, prea calm cu noi, nu cum sunt alți antrenori, să te înjure. Ar trebui să ne mai urecheze, să mai intre puțin în noi, să fie un pic mai exigent atât la antrenament, cât și la meciuri. În rest nu ai ce să îi reproșezi. E unt pe pâine! Nu înțeleg de ce a luat acea pauză. Cred că putea să facă mult mai multe în antrenorat decât a făcut până acum. Este un tehnician foarte bun! Parcă e fratele nostru mai mare.
Nu vrea să fie antrenor principal! „Sunt foarte vulcanic. Voi fi un secund bun”
Ce relație ai cu nașul Pintilii și cu finul Bancu?
– Foarte bună. De curând m-am apucat și de licența C. Carnet de antrenor am. Cred că o să fiu și un antrenor secund bun.
De ce nu vrei să fii principal?
– E responsabilitatea prea mare. Sunt un tip foarte vulcanic și nu aș vrea să greșesc. Nu cred că pot să fiu ca antrenor la fel cum sunt ca fotbalist. Poate mă mai liniștesc. Mai e și VAR-ul ăsta. Faci anumite gesturi necontrolate, prostii, suspendări și așa mai departe…
Carte de vizită Dan Nistor
- Data nașterii: 6 mai 1988, Rucăr (Argeș)
- Echipe la care a evoluat: Rucăr, Curtea de Argeș, Muscelul, Dacia Mioveni, Pandurii (2010-2016), Evian (2013-2014), Dinamo (2016-2020), CFR Cluj (2017-2018), Universitatea Craiova (2020-2023), Universitatea Cluj (2023 – ?)
