Liderii partidelor izolaționiste, cu un discurs puternic populist și anti-occident, nu se dezmint și vin cu declarații care sunt similare cu cele ale administrației de la Kremlin, dar și cu exagerări referitoare la situația politică din România.
Moldova și Părți din Ucraina
Diana Iovanovici Șoșoacă, eurodeputată și șefă a Partidului S.O.S., vrea în continuare să candideze pentru funcția de președintă a României, cu toate că în octombrie 2024 dosarul acesteia a fost respins de Curtea Constituțională, pe motive legate de atitudinea sa față de respectarea legii fundamentală și a pozițiilor față de politica externă a României, contrară dreptului internațional.
După ce au mers la Palatul Cotroceni, pentru a spune poziția S.O.S. pe tema posibilității trimiterii de trupe militare în Ucraina, în urma unor unui armistițiu și într-o formulă sub umbra NATO sau ONU, reprezentanții partidului condus de Diana Iovanovici Șoșoacă au venit cu o poziție asumată în care au puncte asemănătoare cu cele ale propagandei ruse și ale administrației de la Kremlin, dar și pe aceeași linie cu ale candidatului extremist Călin Georgescu.
„România solicită negocierea imediată, cu toate părţile implicate, ca parte integrantă a soluţiei de pace şi reconstruţie, a realizării unirii cu Republica Moldova şi cu teritoriile româneşti din Ucraina care au aparţinut şi aparţin de drept României, smulse samavolnic prin pactul Ribbentrop-Molotov care la acest moment este denunţat şi totuşi reimpus politic de către Ucraina care joacă rolul Uniunii Sovietice. Unirea Republicii Moldova şi a teritoriilor româneşti din Ucraina cu ţara mamă, România, este un act de reparaţie istorică şi o consecinţă normală şi de drept a denunţării pactului Ribbentrop-Molotov care contribuie la stabilitatea zonei şi oferă o şansă reală de dezvoltare şi pace locuitorilor din regiunile amintite, în marea lor majoritate etnici români”, se arată într-un comunicat asumat de S.O.S. semnat de Șoșoacă, dar și liderii de grup, cum sunt Dumitru Coarnă (liderul deputaților) și Clement Sava (liderul senatorilor).
Ideea împărțirii Ucrainei de unele state din vecinătate și cu acestea a mai fost promovată în trecut de cunoscute figuri politice din Rusia, cum sunt cazurile lui Vladimir Jirinovski (politician naționalist), Nikolai Patrușev (consilier al lui Vladimir Putin) sau Dmitri Medvedev (fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. Discursul a fost îmbrățișat și de Călin Georgescu, fost candidat la prima funcție în stat, care a marșat pe faptul că România ar trebui să participe alături de Rusia și alte state la dezmembrarea Ucrainei.
Tot în sprijinul Rusiei au ieșit cei din S.O.S. printr-o nouă doleanță: „Consiliul European trebuie să îi invite pe preşedintele SUA Donald Trump şi pe preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin la negocieri cu UE, să oprească sancţiunile împotriva Rusiei şi să negocieze un plan de pace benefic pentru Europa”.
Nu s-a lăsat mai prejos nici șefa Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă. În interpretarea acesteia, care și-a asumat susținerea la președinție a unui politician acuzat de procurori de inclusiv de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” (în condițiile în care un președinte al României e în primul rând garantul respectării Constituției), a considerat că legile prin care e permisă doborârea dronelor şi desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român.
„E halucinant. Au profitat de faptul că românii au venit să-l susțină pe Călin Georgescu și încearcă pe furiș să treacă legea prin care se trimit trupe în Ucraina. Românii nu vor să-și trimită copiii să moară în Ucraina sub pretextul păcii. Ce fac ei e lovitură de stat și călcarea în picioare a democrației”, a susținut Anamaria Gavrilă, șefa POT. Atât partidul său, cât și S.O.S., precum și Alianța pentru Unirea Românilor, au votat contra proiectelor de lege.
Gavrilă a venit cu mesaje pompieristice despre lupta pe care o duce politicianul de care s-au lipit electoral, Călin Georgescu. Așa că au venit și au aruncat electoral procente de neconceput în ultimii 30 de ani pentru niște alegeri prezidenție.
În slujba victimizării lui Călin Georgescu
„Sistemul a aflat asta (n.r. – pregătirea pentru depunerea candidaturii lui Călin georgescu), sistemul ne ascultă telefoanele (…) Din păcate sistemul a crezut că nu e destul ca domnul Călin Georgescu să câștige cu 70%, vor să se asigure că câștigă cu mai mult de 90%”, a afirmat Gavrilă într-un mesaj filmat și distribuit pe Facebook.
România nu a mai avut un președinte care să câștige cu peste 70% din 1990, adică de la primul mandat al lui Ion Iliescu. În zorii noului regim, Iliescu reușea să câștige cu 85%, dar într-un context în care formațiunile opoziției nici nu reușiseră să se pună pe picioare, iar contracandidații săi erau prea puțin cunoscuți, mai ales în zonele rurale și micile orașe.
Ultima tură de mesaje a șefei POT e legată tot de situația lui Georgescu. „Ieri, Călin Georgescu a fost reținut într-o manieră care ridică serioase semne de întrebare asupra independenței justiției românești”, a susținut Gavrilă într-un comunicat de presă. Însă Georgescu nu a fost reținut, ci a fost luat din trafic în baza unui mandat de aducere. Mai mult, ca să dea greutate discursului lor au apelat la o dezinformare a lui Elon Musk de pe rețeaua X, care a susținut că Georgescu a fost arestat, deși politicianul a primit control judiciar pe 60 de zile.
