Afacerea de familie a unui senator PNL acaparează pășunile pe care locuitorii orașului Turceni își pășteau animalele.
Pentru zeci de hectare de teren categoria de folosință a fost schimbată din pix ca să poată găzdui panouri solare, modificarea fiind făcută fără un studiu al solului așa cum prevede legea.
Beneficiarul acestei modificări este o firmă conectată la rudele senatorului.
Crescătorii de animale denunță interesele din spatele afacerilor cu energie verde și susțin că toată localitatea Turceni se află sub controlul unui singur om politic.
Turceni, una dintre termocentralele Complexului Energetic Oltenia (CEO), care producea curent electric din prelucrarea cărbunelui, resimte din plin efectele directivelor europene și se pregătește să rămână doar o rezervă a sistemului energetic. Nu demult era printre cele mai mari termocentrale din Europa. Acum mai funcționează cu un bloc din cele trei și numai când există cerere în sistem.
Termocentrala părea părăsită de-a binelea în după-amiaza caniculară când am poposit în preajma ei. Singurele semne de viață erau dincolo de gard. Pe o pajiște ce duce până-n coasta orașului, pășunau vreo două duzini de vaci, parcă împărtășind angoasa văcarilor ce le supravegheau discret.
La vederea camerei de filmat, gospodarii s-au însuflețit subit și au declanșat un protest spontan, la firul ierbii.
Sunt supărați că pe obșteasca pajiște vor crește curând panouri fotovoltaice și ei nu vor mai avea acces cu animalele
Așadar, la Turceni, mocnește un conflict între comunitatea de crescători de animale și o familie puternică, după cum povestesc oamenii locului. Adică senatorul PNL, Ion Iordache, cumnata sa (fostul primar al orașului), fratele ei și o armată de clienți politici.
Islazul comunal era de când se știau al obștii, lăsat clăcașilor spre folosință din vremea boierilor. Prin 2014, crescătorii de vite s-au asociat ca să concesioneze pășunea de la Primărie și să încaseze subvenții de la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură). Dacă, la început, asociația număra vreo 130 de crescători, acum au mai rămas o mână de oameni care se încăpățânează să alimenteze cu lapte proaspăt localitatea.
Viața lor a decurs normal până acum doi ani când, primărița de atunci a refuzat să le prelungească contractul de concesiune și o puternică familie politică și de afaceri din jurul senatorului Iordache s-a înstăpânit pentru 49 de ani pe islazul strămoșesc.
Crescătorii de animale s-au revoltat în ședințele de consiliu, dar degeaba. S-au dus cu jalba-n instanță, dar au pierdut și acolo fondul. În prezent, sentința a fost casată și dosarul a fost trimis spre rejudecare. Motivul pentru care familia Iordache ține cu dinții de acest teren aflat în litigiu este localizarea acestuia. Proprietatea este gard în gard cu Termocentrala Turceni, care are o capacitate foarte mare de evacuare a puterii electrice în Sistemul Energetic Național. Acest avantaj, spun experții, ar scădea dramatic costurile investiției pentru un parc fotovoltaic.
Cu alte cuvinte investitorul și-ar optimiza foarte mult profiturile
Laurențiu Ciurel, fost președinte al CEO avertiza anul trecut despre miza acestor terenuri din apropierea termocentralelor: „Un alt motiv pentru care sunt vânate aceste termocentrale sau împrejurimile lor este că ele, cândva, au funcționat la puteri foarte mari. Dacă se pune mâna pe aceste stații, prin închiderea termocentralelor, ceea ce vedem că se caută, aceste stații vor rămâne la dispoziția celor care fac investiția în fotovoltaice, scăzând costul investițional (…) Și atunci și mai mulți bani rămân de cheltuit și profitul poate fi și mai mare”.
Așadar, senatorul PNL, Ion Iordache, a devenit peste noapte marele dușman al vacilor din Turceni. „Am fost personal la domnul Iordache. Mi-a zis: cine vrea să-și crească animalele să-și cumpere teren”, a povestit Bărăgan. Crescătorul de animale susține că acesta nu este primul conflict cu omul politic. În trecut senatorul ar fi concesionat un islaz unde a investit într-un ștrand și salon de nunți, după care a tăiat păstorilor accesul la apă și le-a blocat drumul de acces.
Una peste alta, documentele invocate de presa locală arată că aproape 15% din suprafața orașului e deținută de el.
Reporterii RISE au fost în vizită la Primăria Turceni. Viceprimarul cu atribuții de primar, Petrică Cristinel Cioc, ne-a comunicat că terenul nu apare ca pășune și că fermierii și-ar fi ținut acolo animalele doar pentru că nu era cultivat. Cât privește implicarea lui Ion Iordache în această afacere. „Domnul senator nu are nicio legătură cu firmele respective”.
Petrică Cristinel Cioc are legătură însă cu familia Iordache. Conform declarației de avere din 2024, Cioc a încasat două salarii – unul de la Primăria Turceni și un al doilea de la firma deținută de unul dintre fii senatorului PNL.
Așadar, vorbele crescătorilor de animale din Turceni, că toată lumea ar fi conectată la familia Iordache, au rădăcinile înfipte într-o realitate ușor de documentat.
Terenurile lui Iordache și legea PNL
Familia Iordache a primit pajiștea pe care ar urma să se ridice parcurile fotovoltaice direct de la primărie, în concesiune pentru 49 de ani. De aici și conflictul cu crescătorii de vite, cu care primăria Turceni a refuzat să mai semneze contract de închiriere.
Oamenii au pierdut subvențiile APIA și treptat, o parte au renunțat și s-au retras din asociație. Cei rămași au dat în judecată primarul și Consiliul Local și au cerut prelungirea contractului, arătând că ei sunt cei îndreptățiți să primească terenurile: „Concesiunea pajiștilor permanente aflate în domeniul public/privat al comunelor (…) se face cu respectarea dreptului de preferinţă al (…) proprietarilor de animale înscrise în RNE (n.r. Registrul Național al Exploatațiilor)”. Dosarul este încă pe rolul instanțelor.
Pășunile sunt protejate de lege. Nu pot fi scoase din circuitul agricol decât dacă se degradează. Consiliile Locale sunt obligate să întocmească amenajamente pastorale cu scopul de a gestiona și proteja pășunile locale. Poartă numele de “pajiști permanente” iar România are obligația de a menține suprafața lor la același nivel ca în 2007 când a intrat în Uniunea Europeană. Nu poți scoate din ele fără să pui la loc, ne spun experții în domeniu.
O excepție a fost introdusă însă în lege, în iulie 2022 de către PNL cu scopul de a le transforma în terenuri pentru proiecte de energie regenerabilă. Astfel, se poate construi pe terenuri agricole clasa III-V de calitate, adică mai puțin fertile, având categoria de folosință arabil, pășune, vii și livezi. Totul în baza unei autorizații de construire și a scoaterii din circuitul agricol.
Pășunea disputată, care avea în total peste 57 de hectare, apare prinsă în amenajamentul pastoral al Turceniului în satul Jilț. Primăria, condusă atunci de cumnata lui Iordache a netezit calea afacerilor cu fotovoltaice și-n aprilie 2022 cere la cadastru actualizarea categoriei de folosință pentru două terenuri din satul Jilț, din teren „pășune” în „teren arabil și pășune”.
Următorul pas a fost să diminueze suprafața destinată categoriei de folosință pășune, pentru a putea dispune de două parcele de teren agricol. La momentul acestor demersuri, legile fondului funciar nu permiteau amplasarea unor parcuri fotovoltaice pe pășune, dar îngăduiau folosirea terenului agricol, dacă el era de o calitate inferioară, deci nu era fertil.
Așa că a fost făcută dezmembrarea: 11 hectare numite „pășune” s-au despărțit în acte de alte două terenuri arabile de 33, respectiv 24 hectare. Operațiunea poartă aceeași semnătura, a primarului Cilibiu.
Două luni mai târziu a fost rezolvată și problema interdicției de a construi parcuri de energie pe pășune. PNL a inițiat modificarea legii fondului funciar, care permite și sacrificarea pășunilor pentru proiecte fotovoltaice.
Acum pot fi scoase din circuitul agricol și terenurile de clasa a III-a, în care intră în mare parte pășunile sau terenurile agricole degradate, fără PUZ, ceea ce a dat undă verde investițiilor din țară dar și încercărilor de a schimba destinația unor terenuri agricole.Proiectul de lege a fost justificat printr-o directivă europeană, care stabilește ponderea energiei regenerabile la care trebuie să adere statele membre. Consiliul Legislativ a considerat însă că “propunerea legislativă nu reprezintă o armonizare sau o transpunere a prevederilor Directivei“. Cu toate acestea, proiectul s-a transformat în Legea nr. 254/2022.
Schimbarea categoriei de folosință și degradarea terenurilor din categorii de fertilitate se face de către Direcțiile Județene de Agricultură în baza unui studiu privind calitatea solului. Acest studiu este realizat de OSPA (Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice) sau de firme specializate.
Întrebată despre schimbarea categoriei de folosință a terenurilor de la Turceni din pășune în arabil, Direcția de Agricultură Gorj ne-a răspuns că nu a primit nicio notificare pentru acest teren.
„Până la această dată, nu a fost depusă la DAJ Gorj nicio documentație pentru schimbarea categoriei de folosință pentru terenurile cu coordonatele la care faceți referire”. Experții consultați de RISE susțin că această schimbare nu se putea face pur și simplu de către Primărie, ea având nevoie de un studiu privind calitatea solului și de avizul direcției de agricultură.
Cristina Cilibiu nu a dorit să discute cu reporterii RISE nici despre acțiunile pe care le-a făcut în calitate de primar și nici despre afacerile familiei sale.
Cele 57 de hectare scoase din amenajamentul pastoral au atras atenția unui consilier local, care a cerut explicații Primăriei Turceni. Demersurile lui au rămas fără un răspuns până-n ziua de azi.
„Acea pășune a fost transformată în teren agricol peste noapte. Nu mi s-a dat niciun fel de act administrativ, ci pur și simplu cică în acte s-a făcut această transformare” ne spune Doru Ion Cornescu, consilier local din partea PMP. Acesta susține că nu a primit nici până în ziua de azi documentele prin care pășunea a fost transformată în teren arabil.
Alternativa CET
În noiembrie 2022, la câteva luni după schimbarea categoriei de folosință, Consiliului Local Turceni primește două cereri de concesiune pentru terenurile proaspăt devenite arabile. Cererea vine de la Midsol Invest și Energy Transition care își exprimă intenția de a ridica parcuri fotovoltaice acolo. Și-au anunțat proiectele drept „o alternativă la CET Turceni”, anunțând că vor atrage fonduri europene puse la bătaie în cadrul procesului de tranziție de la cărbune la surse nepoluante.
Midsol Invest fusese înființată cu două zile înainte și îi avea ca acționari pe Ștefan Doru Șandru și Marius Dumitrașcu, cumnatul, respectiv, (așa cum s-a recomandat reporterilor Rise) verișorul soției senatorului Iordache. Cealaltă firmă, Energy Transition avea o vechime de doi ani și afișa un acționariat cu puternice influențe politice: Ioan Sîrbu, fost șef al Spitalului Militar și membru PNL Gorj, omul de afaceri Gabriel Comănescu, Ștefan Doru Șandru și Mihai Ionuț Pop, asociat în mai multe firme cu fiul lui Iulian Iancu, fost deputat PSD. Printre fondatori s-a numărat și senatorul Ion Iordache, cel care în ultimii ani se afișase frecvent printre angajații CEO, plângându-le de milă și revoltându-se public pentru soarta acestora.
În ecuație, alături de cele două firme mai apare un SRL. Energie Oltenia cu aproape aceeași acționari și obiect de activitate, respectiv producția de energie electrică. Alte două persoane influente se alătură afacerii: Remus Vulpescu, fost șef al corpului de control a lui Victor Ponta și fost consilier al fostului premier Mihai Tudose și Constantin Tomescu, fost viceprimar PSD la Sectorul 6.
În 2023 firmele își pierd alaiul de acționari și rămân pe numele lui Ștefan Doru Șandru, Marius Dumitrașcu și Laurențiu Iordache, unul dintre fii senatorului PNL.
În acest timp, Consiliul Local Turceni comandă rapoarte de evaluare pentru a afla valoarea de piață a terenurilor cu scopul declarat de a le concesiona ulterior pentru proiecte fotovoltaice. Cele două terenuri de 33, respectiv 24 de hectare (adică mare parte din pajiștea disputată de crescătorii de vite) au fost evaluate la aproape 1 milion de euro împreună. La finalul anului trecut, ele au fost concesionate către Energy Transition pentru 110.000 lei pe an, respectiv 85.000 lei pe an.
Primăria Turceni recunoaște că schimbarea de categorie nu a avut la bază un studiu pedologic și nici avizul DAJ Gorj. „Categoria de folosință a terenurilor a fost actualizată ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru în cadrul Programului Național de Cadastru (…) Terenurile au fost dezmembrate având în vedere că la data respectivă se preconiza a se deschide linii de finanțare pentru investiții privind: eficiența energetică și infrastructura urbană”, ne-a răspuns instituția. Cât privește scoaterea din amenajamentul pastoral a pășunii, aceeași primărie ne-a comunicat că până în prezent nu au fost introduse terenuri la schimb cu cele scoase pentru fotovoltaice.
Întrebat de presa locală despre aceste firme și investiții, senatorul PNL Ion Iordache a denunțat un atac concertat din zona politică. „Acele firme nu mai există acum, nu mai există asocierile. Numai minciuni. Se știe că ținta sunt eu. Pentru că în sondajele lor, Iordache e primul clasat dintre toți politicienii din județ”.
După ce inițial nu a vrut să recunoască că s-a numărat printre fondatorii Energy Transition, confruntat cu monitorul oficial, senatorul Ion Iordache și-a amintit. „La acel moment intenția a fost să realizăm niște proiecte în comun, după aceea eu am luat decizia să intru în politică și am renunțat”
Cât privește afacerea, senatorul consideră că este un real succes pentru primărie: “Au concesionat la un preț astronomic (…) Pe niște terenuri pe care nu le folosea niciodată (n.r. primăria) ia foarte mulți bani. Dacă aș fi fost primar aș fi dat cu titlu gratuit oricărui investitor acel teren”
Întrebat despre modul în care primăria a scos terenul din pășunea comunității, senatorul a răbufnit: „nu l-au scos din nimic! El e tot acolo e (..) Eu nu știu ce au făcut. Întrebați-i pe ei!”
Omul de afaceri Ștefan Doru Șandru nu a dorit să discute cu reporterii RISE. Partenerul său, Dragoș Dumitrașcu, ne-a declarat că firmele Midsol și Energy Transition au participat la licitație pentru terenurile de la Turceni. Ceea ce pare a fi un proces concurențial a fost de fapt o inițiativă a firmelor care au dorit să concesioneze. Conform hotărârilor de consiliul local evaluarea terenurilor a fost făcută imediat după solicitările venite de la Midsol și Energy Transition.
„Noi nu am vrut să concesionam un anumit teren când am făcut o cerere în sensul asta” a mai declarat omul de afaceri. Firmele au cerut două terenuri de 25, respectiv 35 de hectare iar Primăria tocmai dezmembrase din pășunea comunală 24, respectiv 33 de hectare.
Până ca managementul Complexului Energetic Oltenia să semneze în 2023 parteneriale cu OMV și Tinmar Energy, pentru parcurile fotovoltaice ce urmează a fi ridicate pe terenurile de zgură și cenușă ale termocentralelor Rovinari și Turceni, senatorul PNL a inițiat un proiect de lege în 2022 prin care terenurile regiilor autonome să fie date cu titlu gratuit autorităților locale.
Terenurile vizate, spunea senatorul în expunerea de motive, nu ar mai fi necesare societăților sau regiei pentru realizarea obiectului de activitate. Iordache descrie aceste active drept o povară pentru societățile de stat care trebuie să le întrețină, ele fiind cu situație juridică neclară, neputând „fi introduse în circuitul civil pentru a deveni o resursa pentru Programul de Tranzitie Justă sau alte programe de finanțare. “
Consiliul Economic – un organism consultativ al Parlamentului și Guvernului – a avizat negativ propunerea senatorului arătând că se crează “premisele unor transferuri abuzive ale drepturilor de proprietate, neexistand nici garanția că imobilele nu vor fi lăsate în degradare” sau că ele chiar vor fi folosite în proiecte europene. Acest CEC în alb pe care îl dorea Iordache pentru investiții nu conținea referiri cu privire la activele vizate sau destinația concretă a acestora. Același Consiliul Economic rezumă demersul lui Iordache ca fiind „predarea cu titlu gratuit a unui teren fără îndeplinirea unor criterii și fără instituirea unor obligații”, în condițiile în care „statul ar trebui sa fructifice terenurile nu să se lipsească de ele fără obținerea unui venit.”
Proiectul inițiat de senatorul PNL este desființat și de Consiliul Legislativ, unde primește alt aviz negativ, dar și de Guvern. Este adoptat de Senat și ajunge la Camera Deputaților unde este respins în comisii.
„M-am gândit la județul Gorj și la CEO pentru că în județul Gorj, Complexul Energetic Oltenia are foarte multe active pe care nu le utilizează, sunt în paragină și ar putea fi valorificate. Este un potențial pentru autoritățile publice locale (…) La Rovinari primăria face demersuri permanente pentru că vrea extindă zona economică, au investitori și sunt terenuri care nu sunt folosite”, ne-a explicat senatorul.
Întrebat despre criticile pe care proiectul le-a primit la comisii privind lipsa oricăror obligații și condiții pentru preluarea acestor active, Iordache a declarat „tocmai de aceea s-a făcut amendament, în sensul de a se achita valoare de inventar”. În forma adoptată de Senat, regiile autonome au obligația de a transmite la cerere terenurile la valoarea de inventar.
Legea PNL: În 2021 o altă propunere venită din partea PNL a modificat legea fondului funciar, cu posibilitatea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor agricole fără PUZ pentru proiecte fotovoltaice. Proiectul a fost justificat prin directiva europeană care stabilește ponderea energiei regenerabile la care trebuie să adere statele membre. Consiliul Legislativ a considerat că “propunerea legislativă nu reprezintă o armonizare sau o transpunere a prevederilor Directivei“, proiectul s-a transformat însă în Legea nr. 254/2022.
Banii europeni
Miza terenurilor CEO din Turceni o explică chiar Cristina Cilibiu în 2021 pe vremea când era încă primar al orașului. „Este șansa Gorjului în cazul în care planul de <<Tranziție Justă>> va fi aprobat și va intra în aplicare, pentru că sunt bani care vin, la fel și PNRR-ul. Încercăm să avem cât mai multe terenuri pentru că CEO este cel care deține cele mai multe terenuri pe raza UAT Turceni și atunci (…) ne dorim să facem parteneriate publice sau private”.
Senatorul Ion Iordache alături de Marcel Boloș la lansarea în dezbatere publică a primelor două ghiduri pentru zona Gorj. Sursa: FB
Încă de la lansarea programului „Tranziție Justă” senatorul Iordache a arătat un interes major pentru acești bani. În 2022 a anunțat că la nivelul PNL Gorj s-a înființat un departament care se va ocupa de fondul pentru tranziție justă. Colegul de partid, Iulian Popescu, declara presei că „fiecare primar urmează să analizeze oportunitățile pe care localitățile pe care le conduc le oferă, de la oameni (..) terenuri disponibile, racordarea la utilități și așa mai departe. O să facem întâlniri periodice în care vom aborda toate proiectele ce pot fi finanțate din Fondul pentru o Tranziție Justă”.
Programul „Tranziție justă” (PTJ) este finanțat de Uniunea Europeană pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în regiunile periferice, printre care se numără și Gorjul. PTJ dispune de o alocare totală de 2,53 miliarde de euro. Din bugetul programului 22% este destinat investițiilor în energie verde, 11% vizează sprijinirea tranziției forței de muncă, 5% ecologizarea solurilor contaminate iar restul merge către dezvoltare întreprinderilor.
În mai 2023, primarul Cilibiu a demisionat din poziția de prefect de Gorj în care ajunsese cu niciun an în urmă. Odată cu demisia anunță că se va muta la Agenția pentru Dezvoltare Regională sud vest Oltenia. Aici ocupă în prezent poziția de șef Compartiment Gorj din cadrul ADR Oltenia, unitate care gestionează inclusiv banii pentru „Tranziție Justă” , lansat în 2023. Gorjul are alocate 537 milioane de euro în Programul Tranziție Justă. Acest fond e văzut drept șansa de redresare a Gorjului, după căderea CEO. Anul trecut, fostul premier Nicolae Ciucă susținea că Gorjul nu are cum să dispară din relevanța energetică a României, iar Marcel Boloș, care ocupa fotoliul de ministru al investițiilor, își punea speranțele în cele aproape 540 de milioane.
Ion Iordache (stânga) alături de Lucian Bode și Nicolae Ciucă. Sursă: FB
Planul a fost lansat la începutul anului și este în plină desfășurare. Pe lista intermediară a proiectelor aprobate pe luna mai, după evaluare tehnico-financiară, cu cel mai mare punctaj se regăsește compania Greenadel Prod deținută în prezent de fiul și soția senatorului PNL, Lucreția Adela Iordache și Laurențiu Iordache. Ion Iordache a fost și el acționar în firmă până în 2021. Conform platformei SICAP, compania are peste 1700 de achiziții, și a aprovizionat instituțiile publice din Turceni cu tot ce și-au putut dori vreodată: urne de votare , mașină de spălat rufe, zambile la ghiveci, mobilă, vin spumant, materiale de construcți, cherestea, cadouri pentru copii, servicii de cantina cizme , TV HD și multe altele.
Firma are ca obiect principal de activitate cultivarea legumelor și a aplicat pentru Tranziție Justă cu proiectul “Dezvoltare durabilă la nivelul Greenadel Prod”. Între 2017-2019 același SRL a beneficiat de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020 cu proiectul „Dezvoltarea firmei Greenadel Prod”. Valoarea totală a proiectului, aproape identic la nivel de nume cu cel din Tranziție Justă, a fost de 7,5 milioane de lei din care 4,5 milioane nerambursabili.
Cristina Cilibiu nu a dorit să discute cu reporterii RISE nici despre activitatea sa în ADR Oltenia: „Nu mai sunt persoană publică. Actualul meu loc de muncă nu mai are nicio treabă cu activitatea publică”.
Iar senatorul Iordache s-a rezumat să spună că acel contract nu a fost încă semnat: „Eu știu că nu au făcut contracte. Că în Gorj sunt doar șase, șapte contracte. Restul sunt în așteptare”
O altă companie care aspiră la banii din „Tranziție Justă” cu scor mare la evaluare este Metalcolect Prod. Firma este deținută de omul de afaceri Mihai Puiu cercetat și el alături de Doru Ștefan Șandru pentru obținerea ilegală de fonduri de la Consilul Județean Gorj. Contractul de 157 milioane de lei era împărțit între Ydail Construct, Romstrade SA și Metalcolect Prod. SRL-ul a fost obligat de instanțe la refacerea lucrărilor de modernizare a unui drum comunal pentru că a realizat lucrări necorespunzătoare, dar și la plata de penalități pentru întârzierea lucrărilor.
Senatorul de Gorj nu vede nicio problemă și are o singură explicație atât pentru afacerile familiei și partenerilor săi, cât și pentru proiectul de lege.
„Să se facă investiții (…) Să creștem județul!”
Roxana Jipa
Fact-checking: Dumitru Lazur
Montaj video: Ștefan Buzoianu
A contribut: Bogdan Groșereanu
sursa:https://www.riseproject.ro/investigations/uncategorized/pajistea-de-la-turceni-si-legile-senatorului-iordache/
