Acasă Life Style Coloana Infinitului, poate cea mai valoroasă operă de artă din România, a...

Coloana Infinitului, poate cea mai valoroasă operă de artă din România, a ruginit și are pete. Poarta Sărutului are crăpături

962
0

Mergem la Târgu Jiu să vedem moștenirea pe care ne-a lăsat-o Constantin Brâncuși, cel mai mare artist pe care România l-a dat lumii.

RECLAMĂ

Coloana Infinitului, probabil cea mai valoroasă operă de artă de la noi din țară, are pete, infilitrații și este mâncată de rugină de sus până jos și pe toate laturile. De un deceniu, autoritățile promit că o vor reabilita.

Iar drumul care ar trebui să lege Coloana Infinitului de Poarta Sărutului și Masa Tăcerii, la rândul lor monumente istorice și parte a Ansamblului creat de Brâncuși, a fost reabilitat pe o bucată de 500 de metri.

Lucrările au fost „dezastroase”, potrivit unui raport de anul trecut. După 5 ani de când se lucrează la cei 500 de metri, suprafețele au început să crape și să se desprindă chiar înainte de inaugurare.

Constantin Brânucuși este cel mai mare artist pe care România l-a dat lumii. Un geniu care a rescris definiția artei la nivel global și a creat noi modalități de a reda realitatea. Sculpturile sale sunt venerate și ținute la loc de cinste în marile muzee ale lumii din New York, la Paris sau Tokyo.

În rarele ocazii, când ajung la licitație creațiile lui Brâncuși ating prețuri astronomice.

Cea mai importantă moștenire a marelui artist este la Târgu Jiu. Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului sunt apogeul carierei lui Brâncuși. Coloana Infinitului este probabil cea mai valoroasă operă de artă din România.

A ruginit și are pete de sus până jos. Poarta Sărutului are crăpături și infiltrații, iar Masa Tăcerii are și ea nevoie de reparații.

Cele trei monumente formează o axă de la est la vest, special gândită de Brâncuși. Drumul care le leagă se numește Calea Eroilor și are rolul unei călătorii inițiatice. Este la rândul său monument istoric și parte a ansamblului. Singurele intervenții făcute de autorități în ultimii 10 ani au fost la drum și au fost „dezastroase” potrivit unui raport din 2022.

În timp ce opera lui Brâncuși suferă, an de an autoritățile se adună să-l celebreze pe marele artist cu mândrie și solemnitate.

27 octombrie 2023. Se împlinesc 85 de ani de la inaugurarea Ansamblului. Pornim în procesiune alături de armată, biserică, un ansamblu popular și copiii aduși de la școlile din jur.

De un deceniu, România încearcă să introducă Ansamblul de la Târgu Jiu în Patrimoniul Mondial Unesco. În dosarul trimis la UNESCO ne-am asumat să reabilitam și Calea Eroilor, care se întinde pe un kilometru și jumătate. De mai bine de 5 ani primăria se chinuie cu o porțiune de doar 500 de metri. Cel mai înalt reprezentant al statului roman la solemnul eveniment este…un viceprimar.

Cei 500 de metri au fost proiectați în 2014, reproiectati în 2017, licitați în 2019, iar anul acesta, după multe amânări trebuiau să fie în sfârșit inaugurați .Doar că dalele și piatra cubică au început să crape înainte de recepția finală.

Licitația a fost câștigată de o firmă din Italia, care a subcontractat lucrările unei alte firme din Giurgiu. Cei 500 de metri au fost adjudecați pe 1,8 milioane de euro, dar au ajuns să coste cu jumătate de milion de euro mai mult.

Irina Stoian este un jurnalist de investigații din Gorj: ”Au început să vina muncitori, dar nu stăteau foarte multe. Adică apăreau pe șantier și dispăreau. Într-un final a fost băgat în ecuație și o societate a primăriei Târgu Jiu, care a ajutat la pavarea acestei bucăți.”

Un raport din 2022 arată că lucrările sunt dezastruoase atât ca modalitate de abordare a execuției cât și ca organizare. Și că felul în care se lucrează pe 500 de metri aduc un deserviciu major ansamblului Brâncuși. Vicele recunoaște până la urmă că și el a constatat probleme pe teren, dar n-a avut ce să facă.

Gabriel Constantin Coica, viceprimarul Municipiului Târgu Jiu: ”Nu a ascultat absolut nimeni de mine. Când a venit primul TIR cu piatră, m-am dus să-l văd. Se spune că ar trebui să fie granit fiamat. Am desfăcut baloții, am desfăcut foliile: „Domnule, asta nu e ce trebuie”. Dacă nu mă înșel acum au pus dalele invers. Rigolele, am văzut că le pun șerpuit. „Bă, ce se întâmplă aici?!”. Din păcate ăștia sunt oamenii cu care lucrăm. Și vorbim de angajați cu funcții de conducere din cadrul primăriei.”

Mergem și la primarul Marcel Romanescu să-l întrebăm daca e mulțumit de ce a ieșit. Lucrarea a fost lictitată de primărie prin deja celebrul program PNDL.

Reporter: – Sunteți mulțumit de calitatea lucrărilor?
Marcel Romanescu – primarul Municipiului Târgu Jiu: – Am spus întotdeauna: nu sunt specialist în domeniu. Iar atunci când vorbim de obiective culturale sau monumente istorice, fiecare putem să ne dam cu părerea. ”

Iulian Popescu este prefectul județului Gorj și are altă părere: ”Cred că și la nivelul comunelor găsești pavaje mai bine puse. Piatra folosită este una care se macină, nu rezistă, a fost montată prost în primul rând. Ca oameni, se pare că nu ne ridicăm nici la genunchiul mareului artist.”

Între timp povestea celor 500 de metri executați în 5 ani a ajuns în atenția procurorilor și a fost deschis un dosar la DNA. Noi ajungem la Coloana Infinutului. Coloana este păzită 24 de ore din 24 de poliția locală.

Chiar și așa, în mod bizar, la baza coloanei apar scrijelituri despre „Buby” și alte povești de dragoste.

Într-un raport din septembrie, comisia de monitorizare spune că jandarmul, în loc să țină publicul la distanță, îi ajuta pe vizitatori să se pozeze sprijiniți de monument.

De un deceniu, ”România, te iubesc!” urmărește cum Coloana Infinitului se degradează de la un an la altul. În 2013, un singur modul avea infiltrații și pete. Iar fostul primar promitea că repară totul în câteva luni.

N-a fost foarte bine. Imaginile din 2018 arată cum problemele s-au extins la celelalte 16 module. Iar de atunci și până în 2023 degradările au devenit din ce în ce mai vizibile și au acaparat coloana de sus până jos și pe toate laturile ei. Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu aparține primăriei.

Marcel Romanescu – primarul Municipiului Târgu Jiu: ”Sunt mai multe proiecte care s-au realizat, din păcate ele n-au fost realizate. Toate aceste proiecte de reabilitare a operelor Brâncușiene se fac prin Centrul Brâncuși.”

Primarul pasează responsabilitatea către Centrul Brâncuși, o instituție locală controlată politic, legată ombilical de …primărie.

Un raport de monitorizare din 2022 arată că stratul de lac care protejează coloana este grav afectat de crăpături, fisuri, eroziuni fizice și atacuti biologice. Un alt raport din 2023 spune că degradarea stratului de protecție a dus la oxidarea straturilor din zinc și alamă de desubt.

Adică rugina a început să mănânce din coloană. În cel mai recent raport se vorbește de un întreg ciclu de degradare, ce nu poate fi stopat decât prin o intervenție de urgență. Îl întrebăm pe manager care sunt conlcluziile tuturor aceste rapoarte.

Adrian Bândea – managerul Centrului Brâncuși: ”Deci concluziile la ora asta, practic, sunt la modul de a face un raport din fiecare raport pe specialitate , de a face un raport care să includă un raport general.”

În ultimii 10 ani, Târgu Jiu a avut doi primari, unul de la PSD, celalalt de la PNL. Iar Ministerul Culturii 14 miniștri. De un deceniu, problema restaurării este pasată între autoritățile locale și cele centrale.

Marcel Romanescu – primarul Municipiului Târgu Jiu: ”De cele mai multe ori pasăm responsabilitatea. Faptul că aceste opere se afla pe raza municipiului Târgu Jiu , câteodată îmi da impresia că doar eu și autoritatea pe care o conduc este reponsabila de tot ceea ce se întâmplă. Nu e adevărat, Brâncuși nu este doar al meu, nu este doar al municipiului Târgu Jiu, este o personalitate universală.”

INP este Institutul Național al Patrimoniului. Institutul este prins între nevoie urgentă de restauarare și rigorile birocratice impuse de legislația achizițiilor publice. Trebuie să liciteze mai întâi faza de proiectare , iar d-abia apoi să organizeze o altă licitație pentru execuție.

Suntem blocați în faza de proiectare. Anul acesta, institutul a organizat trei licitații, la care nu s-a prezentat nimeni.

Oana Zaharia – director general Institutul National al Patrimoniului: ”La prima lansare din luna mai am avut nu un ofertant, ci s-au pus niste întrebări. Am modificat documentația și am lansat de doua ori consecutiv în iunie și iulie, și în continuare nu se prezeinta nimeni la procedură, nu avem pe cineva care să vizualizeze documentația, să puna întrebări.”

În cel mai optimist scenariu, Monumentele de la Târgui Jiu vor fi restaurate în 2025. România se află în plin proces de clasare al Ansamblului de la Târgu Jiu în Patrimoniul Mondial Unesco. O alta promisiune la care e lucrează de mai bine de un deceniu.

Radu Boroianu – fost secretar de stat în Ministerul Culturii, în 2013: ”Sperăm să depunem în această toamnă dosarul complet, bine făcut.”

Reporter: Cam în cât timp estimați că vă putea fi dat un verdict?
Radu Boroianu: ”După experiență românească în domeniu, cam în doi ani de zile.”

Experiența românească a fost alta. Dosarul a fost depus d-abia în 2015, însă n-a fost bine făcut. A fost retras, modificat și redepus.

Includerea în UNESCO va aduce mult mai mulți turiști în Gorj și va deschide noi posibilități de finanțare. Acum, autoritățile trebuie să demonstreze că pot să creeze circuite turistice funcționale.

Mergem la Hobita, satul unde s-a născut Constantin Brâncuși. În 2013 am prezentat situația monumentului istoric Casa Brâncuși. A fost ridicată de sora sculptorului din bârnele originale ale casei în care s-a născut Brâncuși.

În 2012, Ministrul Culturii promitea că va salva locul și-l va transforma în sanctuar, era Ia campanie
Mircea Diaconu – fost ministru al culturii: ”Locul însuși are semnificație și locul însuși trebuie să devina ceva…un sanctuar.”

În 2018, când ne-am întors, 3 din cei 4 pereți ai casei s-au prăbușit.

Anul acesta am mai găsit un colț din ce era odată monumentul istoric Casa Brâncuși. În 2018 am găsit o parte din bârnele și acoperișul original într-un depozit al primăriei.

5 ani mai tărziu același primar ne duce în același depozit.

România a dat lumii întregi un mare artist: pe omul care a reinventat sculptura. Poate ar fi cazul ca măcar acum să-i protejăm opera și valoarea.

Să refacem locurile pe unde a trăit, să atragem turiști. Să-l așezăm pe o treaptă adevărată între simbolurile naționale, cu mai multe fapte și mai puțin vorbe.

Sursa: Pro TV

RECLAMĂ
Articolul precedentScăldați în otravă. Levigatul, o fermentație a deșeurilor, băltește în natură în Dâmbovița, sub ochii autorităților
Articolul următor„Fiecare cu treaba lui. Eu am făcut mai mult!” Armin Nicoară, motivul adevărat pentru care a ales să facă un contract prenupțial cu Claudia Puican