Toţi angajaţii din Primăria Craiova, de la directori, şefi de serviciu şi până la muncitorii necalificaţi, primesc spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare. Sporurile variază de la 351 de lei brut pe lună, până la 1.808 lei brut. Am întrebat la DSP care sunt condiţiile vătămătoare şi periculoase din Primăria Craiova. Răspunsul a fost… o surpriză de proporţii.
După ce că au salarii uriaşe, incomparabil mai mari ca salariile altor bugetari şi ale lucrătorilor din mediul privat, angajaţii Primăriei Craiova primesc şi sporuri de (Atenţie!) „condiţii periculoase sau vătămătoare“, corespunzătoare timpului lucrat.
Potrivit unui document publicat pe site-ul Primăriei Craiova, se poate observa că încasează lunar acest spor de condiţii periculoase sau vătămătoare toţi angajaţii Primăriei Craiova. Inclusiv şefii care au salarii de peste 10.000 de lei brut pe lună primesc asemenea sporuri. Documentul descoperit de GdS pe site-ul Primăriei Craiova are denumirea următoare: „Salariile de bază din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Craiova, stabilite conform Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu data de 1.01.2019“.
Acesta prevede sporuri de condiţii periculoase sau vătămătoare pentru toţi angajaţii, indiferent de funcţii şi de locul de muncă. Conform acelui document, ar fi deosebit de periculos să lucrezi în cadrul Primăriei Craiova.
Sporurile de periculozitate variază ca sumă, în funcţie de salariu
Cu cât salariul angajaţilor din primărie este mai mare, cu atât sporul de periculozitate este mai mare. Documentul postat pe pagina de internet a primăriei nu prevede modalitatea de calcul a sporurilor de periculozitate sau de condiţii vătămătoare. Însă, după calculele GdS se observă că sporurile evidenţiate în tabel reprezintă între 13-14% din salariul brut. Să dăm câteva exemple. Arhitectul-şef al municipiului are un salariu de bază de 13.192 de lei şi primeşte un spor brut pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de 1.808 lei. În condiţiile în care salariul minim pe economie este de 1.263 de lei net pe lună şi există mii de oameni care trăiesc doar cu salariul minim.
Un director executiv cu salariu de bază de 12.797 de lei primeşte şi un spor de 1.753 de lei brut. Un şef serviciu cu un salariu brut de 10.527 de lei are dreptul la un spor de periculozitate de 1.442 de lei. Lista continuă cu auditorii superiori care au salarii de bază de peste 6.000 – 7.000 de lei şi sporuri de 940 – 1.039 de lei brut pe lună. Experţii, consilierii, consilierul juridic şi referenţii au sporuri de condiţii periculoase sau vătămătoare ce pornesc de la 405 lei, până la 771 de lei.
În rândul personalului contractual, un director cu salariul de 11.185 de lei beneficiază de un spor de condiţii periculoase sau vătămătoare de 1.532 de lei. Lista continuă până la muncitorii necalificaţi, care au sporuri între 351 de lei şi până la 438 de lei. Până şi îngrijitorii primesc spor de periculozitate. Sporul era de la 349 la 438 de lei. Secretarul primăriei are spor de 334 de lei brut.
Angajaţii primesc şi normă de hrană. Inclusiv în 2020
La finalul documentului cu salariile se prevede o notă că personalul din aparatul de specialitate al primarului primeşte, în perioada ianuarie 2019 – decembrie 2020, şi o normă de hrană. Aceasta este „a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată, proporţional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară“.
De asemenea, personalul din primărie care face parte din echipele care lucrează la proiecte cu finanţare europeană beneficiază de majorarea salariilor de bază, proporţional cu timpul alocat fiecărui proiect.
În ce bază legală îşi dă primăria sporuri de condiţii periculoase sau vătămătoare
Există un Regulament din 4 august 2017 privind „stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică locală“.
Acest Regulament a fost aprobat prin Hotărârea nr. 569, publicată în MO nr. 656 din 9 august 2017. Stabileşte care sunt condiţiile în care se acordă sporurile în administraţie, după cum îi spune şi denumirea.
Regulamentul a fost adoptat pe vremea când premier era Mihai Tudose. A fost contrasemnat de ministrul muncii de atunci, Lia Olguţa Vasilescu, de ministrul finanţelor şi de alţii.
Regulamentul prevede, la Art. 2: „(1) Locurile de muncă pentru care se acordă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă sunt acelea care presupun condiții de muncă periculoase sau vătămătoare constatate ca urmare a determinărilor sau, după caz, expertizărilor de specialitate de către organele abilitate în acest sens. (2) Beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă următoarele categorii de personal, angajați în administrația publică locală: a) funcționari publici; b) personal contractual.
(3) Mărimea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă este prevăzută în anexa, care face parte integrantă din prezentul regulament“.
Care sunt condiţiile în care se acordă sporuri de condiţii periculoase sau vătămătoare
La Art. 3 se precizează clar în ce condiţii se pot acorda personalului din administraţie spor de periculozitate sau de condiţii vătămătoare. Adică, efectiv trebuie să existe astfel de condiţii la locul de muncă respectiv. „(1) Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă prevăzut la art. 2 alin. (3) se acordă în condițiile în care, la eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, s-au avut în vedere următoarele criterii:
a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă;
b) existența unor indici de morbiditate la locurile de muncă respective;
c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă“, se arată în Regulament.
Regulamentul mai stabileşte că „în vederea acordării sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă prevăzut la alin. (1), buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, eliberate de compartimentele de specialitate din cadrul direcțiilor de sănătate publică (DSP – n.r.), care constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor de muncă și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționează normal, se refac ori de câte ori intervin modificări semnificative în ceea ce privește tehnologia, echipamentele de muncă și amenajarea locurilor de muncă, dar nu mai târziu de 36 de luni de la data emiterii“.
DSP a dat un răspuns… halucinant: Angajaţii din primărie sunt solicitaţi neuro-psiho-senzorial
Pentru ca DSP să dea expertiză în favoarea acordării unor sporuri de condiţii periculoase sau vătămătoare trebuiau respectate condiţiile din Regulament. Adică, să fi existat boli profesionale. Să fi existat indici de morbiditate la locul de muncă, înregistrarea unor accidente de muncă în primărie etc.
GdS a adresat o serie de întrebări către DSP Dolj. Ne-a interesat ca instituţia să răspundă care sunt condiţiile de muncă vătămătoare şi/sau periculoase care s-au descoperit în cadrul primăriei. Redactorii GdS au dorit să afle de la DSP Dolj pentru ce posturi/locuri de muncă din primărie a dat DSP recomandare pentru acordarea de sporuri de condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare.
DSP Dolj a răspuns că a emis buletinul de determinare prin expertiză nr. 51/17.04.2018 „pentru stabilirea condiţiilor de muncă vătămătoare şi periculoase din cadrul instituţiei Primăria Craiova“. Buletinul a fost emis pentru activităţile şi locurile de muncă aferente (nu pentru persoane).
DSP a stabilit că la anumite locuri de muncă din primărie angajaţii sunt solicitaţi neuro-psiho-senzorial etc. Iată cum a motivat DSP buletinul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare: „În cadrul expertizei s-au stabilit factorii de risc profesional pentru activităţile şi locurile de muncă solicitate (solicitare neuro-psiho-senzorială, osteo-musculo-articulară, radiaţii electromagnetice neionizante, condiţii de muncă particulare), modul de acţiune al acestor factori faţă de starea de sănătate a angajaţilor şi s-au făcut recomandări pentru protejarea sănătăţii angajaţilor“.
DSP Dolj susţine că „a verificat şi interpretat morbiditatea cu incapacitatea temporară de muncă şi s-a făcut încadrarea legislativă în conformitate cu Hotărârea nr. 569, pentru aprobarea Regulamentului (…)“.
Au existat îmbolnăviri profesionale în primărie?
DSP nu a precizat, însă, în ce măsură au fost descoperite în Primăria Craiova condiţiile impuse de Regulament, la art.3. Adică, instituţia nu a precizat dacă s-au înregistrat îmbolnăviri profesionale în primărie. Nu a menţionat nici câte astfel de îmbolnăviri profesionale au existat, ca urmare a activităţii desfăşurate la locul de muncă. DSP nu a precizat nici care au fost indicii de morbiditate în primărie. Nu au fost comunicate nici câte accidente de muncă s-au înregistrat în Primăria Craiova.
GdS a revenit cu încă o serie de întrebări către DSP, aşa cum a solicitat instituţia. Am întrebat câte cazuri de îmbolnăviri profesionale au existat în primărie, pe o perioadă mai lungă de timp. Până la închiderea ediţiei nu am primit răspuns la întrebările suplimentare adresate pe acest subiect. În măsura în care vor primi acele răspunsuri le vom transmite cititorilor GdS.
Primăria a decis ca toţi angajaţii să primească sporurile
La Art. 8 din Regulament se prevede: „Locurile de muncă, categoriile de personal și stabilirea concretă, de la caz la caz, a sporurilor pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare se aprobă de ordonatorul principal de credite, la propunerea structurii cu atribuții în domeniul resurselor umane (…)“.
După expertizarea efectuată de cei de la DSP pe anumite locuri de muncă, municipalitatea a decis ca toţi angajaţii să primească sporuri. Toţi funcţionarii primesc spor de condiţii periculoase sau vătămătoare.
Sursa: GdS
