Nicușor Dan, între secta #rezist, fantoma lui Șora și obligațiile constituționale

Există în politica românească un talent special: să pierzi și să te comporți ca și cum ai câștigat. După moțiunea care a dărâmat Guvernul Bolojan, PNL și USR au reușit performanța aproape neverosimilă de a proba o combinație de imaturitate si ipocrizie, într-un mix aproape experimental. Deasupra lor, cartoful destul de fierbinte e în mâna locatarului de la Cotroceni.

USR jubilează, scandând ceva cu „sistemul”, Fritz – ce coincidență de nume cu personajele lui Sven Hassel – apelează la „unirea” în cuget și simțiri cu liberalii, ăia care nu demult erau „aceeași mizerie” cu PSD-iștii.

PNL se preface că încă mai joacă șah instituțional, când de fapt partidul stă cu regii în șah de ani întregi și mută pionii ca la table în parc. Iar între ei, ca un adult obligat să supravegheze o petrecere de adolescenți plini de hormoni, singurul care pare să fi înțeles situația este Cătălin Predoiu: politica nu e terapie de grup și nici festival de moralism pe TikTok. Politica înseamnă obținerea și exercitarea puterii.

Aici e ridicolul suprem. Exact partidele care urlau până ieri că „AUR este pericolul existențial”, că „democrația e sub asediu”, că „extremismul trebuie oprit”, au ales să respingă singura formulă care poate menține statul funcțional. Și apoi, cu o seninătate demnă de manualele de psihiatrie politică, se uită mirați că AUR crește.

Sigur ca pot învinui PSD, au și argumente după moțiunea câștigătoare. Sigur că PSD nu putea impune pe cine propune PNL premier. Și sigur că e o lovitură pentru ambele formațiuni „de dreapta”. Totuși, câtă vreme li s-a spus public de la Cotroceni că varianta de guvern cu AUR sau susținut de AUR iese din discuție, e limpede că soluția rămâne recalibrarea unui acord al aceleiași coaliții.

De aici rezultă, conform stenogramelor, luciditatea lui Cătălin Predoiu: dacă PNL refuză din nou guvernarea cu PSD, lasă un spațiu strategic liber pentru AUR. Și aici apare diferența dintre un politician matur și niște oameni care confundă politica mare cu satisfacerea „electoratului online”.

Pentru că PNL a mai făcut asta. Ultima dată, în 2014. De fiecare dată când partidul a ales postura comodă a presupusei superiorități morale și a fugit de responsabilitatea guvernării, rezultatul a fost dezastruos. Electoratul nu respectă derobarea mofturoasă, fie ea și ambalată în poleiala intransigenței. Mai ales când ai alternative pe zona opoziției care încă nu au fost la putere.

Pe de altă parte, „oamenii noi”, isterici și salvatori, joacă în continuare rolul adolescentului revoltat, care incendiază sufrageria pentru a demonstra că părinții administrează prost casa. Un partid obsedat să pară pur, chiar și atunci când produce haos. Sau mai ales atunci. Pentru USR, responsabilitatea e suspectă, compromisul e trădare, iar guvernarea e bună doar dacă poate fi transmisă live și însoțită de hashtag-uri.

Aici apare ironia letală. Același ecosistem, care îl transforma pe Bolojan într-un amestec de Churchill, Elon Musk și administrator performant de scară de bloc, a mai dat greș la fiecare icoană desenată cu creta în Victoriei. Iar ultimul astfel de „chip sfânt”, repudiat între timp, va trebui acum să desemneze o variantă de premier.

Am scris și spus, de nenumărate ori în ultimii ani, că idioțenia cu „corodorul sanitar” nu va face decât să îi izoleze, finalmente, tocmai pe cei care îl împletesc. Poți „izola”, oricât de abuziv și iliberal sună, 30% din parlament. Dar 50% sau mai mult nu prea vei mai putea.

Dacă AUR e un partid populist – și fără îndoială că este, după toate regulile de manual – atunci foștii idoli Băsescu și Iohannis, sunt întemeietorii curentului. Dacă unii reprezentanți AUR au făcut declarații cu iz legionar, atunci valul de ură, fluturarea cătușelor și sintagme ca „ciuma roșie” cu ce sunt mai puțin fasciste?

În fine, populația care simpatizează cu partidele „neconforme” nu a prins nici războiul, nici foametea, nici nu a citit prea mult despre ororile extremismului, fie el comunist sau nazist. Or, asta înseamnă că nu se sperie de „cordoane sanitare”, ba dimpotrivă! Se îndârjește.

Iată, deci, că singura șansă de a tempera creșterea populismelor de tip AUR, USR, SOS sau POT, este ca PSD și PNL să livreze bună guvernare. Însă pentru asta, Nicușor Dan va avea în față provocarea de a-i readuce la masă pe „martorii lui Bolojan”, în ocărurile strânsurii inepte de la girafă. Sau să riște un guvern inclusiv cu AUR. Dar dacă „extremiștii putiniști” chiar ar avea niște rezultate? Sau măcar, ar comunica bine și ar continua ascensiunea electorală? Greu, nu? Dar știam doar că „nu va fi ușor”.

Sursa: Nicușor Dan, între secta #rezist, fantoma lui Șora și obligațiile constituționale – Stiripesurse