CNA cere „lumină” în domeniul drepturilor de autor

CNA cere „lumină” în domeniul drepturilor de autor

689
0
SHARE
loading...

Măsură
Radiodifuzorii, invitați de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) să dezvăluie abuzurile făcute de organismele de gestiune colectivă
CNA cere „lumină” în domeniul drepturilor de autor
Trei organisme care colectează (mai mult sau mai puțin corect), drepturi de autor pentru artiști, indiferent că au sau nu mandat să-i reprezinte și indiferent dacă le dau sau nu banii colectați în numele lor, tuturor artiștilor, au reușit să-și pună în cap o mulțime de radiouri și televiziuni din România. UCMR-ADA, UPFR și CREDIDAM au făcut plângere împotriva a două radiouri locale care cereau parlamentarilor, într-un spot difuzat periodic, să modifice Legea drepturilor de autor, care favorizează aceste simple ONG-uri. Surpriză, însă, CNA nu numai că nu a amendat radiourile, ci a cerut tuturor radiodifuzorilor din țară să prezinte problemele pe care le întâmpină cu aceste organisme de colectare.
Cornel Șomâcu
După ce, inițial, au tratat „cu lipsa” invitația Consiliului Național al Audiovizualului de a veni să răspundă acuzațiilor radiodifuzorilor sufocați de aceste ONG-uri (în număr de 16 în total) care colectează drepturi de autor și se îmbogățesc, putem spune, folosindu-se de o lege făcută pentru ele, UCMR-ADA, UPFR și CREDIDAM au sărit ca arse când posturile de radio Best FM Ploiești și C FM Constanța au început să difuzeze următorul spot:
‘Dragi parlamentari,
Vă rugăm să analizați și să modificați legea drepturilor de autor. Opriți abuzurile prin care organismele de gestiune colectivă CREDIDAM, UPFR și UCMR-ADA au ajuns să aducă sute de radiouri și televiziuni în pragul falimentului. Situația este critică. Sunt sute de procese pe rolul Tribunalului București. Dacă noua lege a drepturilor de autor nu va opri aceste abuzuri, posturile de radio locale vor dispărea.’
Cele trei organisme de colectare s-au grăbit să se și laude că au reclamat cele două posturi de radio locale la CNA, în speranța că le vor opri și vor băga spaima în toți radiodifuzorii care vor mai îndrăzni să cârtească împotriva lor. Iată un extras din comunicatul publicat de UCMR-ADA:
„Organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și conexe, UCMR-ADA, UPFR, Credidam, au depus plângere la CNA împotriva campaniei defăimătoare desfășurate de unele posturi de radio împotriva acestora. UCMR-ADA, UPFR și Credidam au solicitat la CNA, printr-o plângere comună depusă în data de 24.07.2017, stoparea campaniei negative pe care unele radiouri precum postul de Radio CFM—Constanța și postul de Radio Best FM Ploiești o fac prin spoturile publicitare difuzate în emisiunile acestora. Începând cu 07.07.2017 s-a difuzat periodic un spot publicitar cu mesaj calomnios la adresa UCMR-ADA, UPFR și Credidam, scopul acestui mesaj este de a influența tendențios parlamentarii și opinia publică asupra activității de autorizare desfășurată de UCMR-ADA și de celelalte organisme de gestiune colectivă, de către societățile radio: Radio CFM — Constanța și postul de Radio Best FM Ploiești.”
CNA n-a amendat
Cea mai mare surpriză au avut-o, cu siguranță, cele trei ONG-uri culegătoare de taxe, când au văzut măsurile luate de CNA la solicitarea lor:
„Referitor la spotul sesizat de celor trei organisme de gestiune colectivă – nu au fost constatate încălcări ale legislației audiovizuale. Consiliul a hotărât să se trimită adrese radiodifuzorilor să trimită până pe data de 20.10.2017 patru problematici clare pe care le întâmpină în relația cu aceste organisme de gestiune colectivă, probleme ce vor fi transmise, în vederea formulării unui răspuns, celor trei organisme. Aceste teme se vor discuta în şedinţa din 24.10.2017, după care se va organiza o întâlnire de lucru comună.” (extras din procesul verbal al ședinței CNA de marți, 10 octombrie 2017).

loading...

Radiodifuzorii rup tăcerea
Încurajați să-și spună păsurile într-un mediu organizat, instituțional, radiodifuzorii au prins curaj, constatând că instituția care le reglementează activitatea, CNA, se apleacă și asupra problemelor pe care le au:
„Am făcut un apel public la adresa colaboratorilor, colegilor de breaslă, Parlamentarilor ROMÂNIEI și onoratelor PARCHETE, dar voi face acest apel și fiecărui parlamentar al țării în parte și voi depune plângere la Parchet. Asta pentru că există televiziuni și radiouri locale care au murit sau sunt pe moarte, fiind sufocate de asociațiile drepturilor de autor, care au apărut precum ciupercile după ploaie (niște simple ONG-uri care sunt favorizate de lege), colectează sume de bani de la televiziuni, radiouri, cluburi, magazine și orice loc unde se aude muzică, atât pentru acei membri pe care îi au cât și pentru autorii sau artiștii care nu sunt înscriși la ele, după care folosesc sume exorbitante în interes propriu, iar sumele rămase sunt împărțite în mod discreționar.
Sper, astfel, să luăm împreună atitudine și să determinăm schimbarea Legii nr.8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, pentru că este discriminatorie, evazivă și favorizează colectarea și distribuirea drepturilor de autor într-un mod multiplicat și netransparent, permițând, de asemenea, ca o parte din aceste sume să fie utilizate de aceste ONG-uri în folosul lor, dacă artiștii care nu sunt înscriși din proprie inițiativă la ele nu-și cer sumele încasate de acestea.
Eu consider că Legea Drepturilor de Autor are multe lacune și trebuie amendată, iar acele articole din ea care sunt corecte nu sunt respectate, pentru că unii vor să se îmbogățească pe seama altora, fără drept. Fac apel la autoritățile competente să se autosesizeze și să se verifice modul cum sunt colectate aceleași „taxe”, în același timp, de TOATE organismele de gestiune colectivă de la utilizatori, cum folosesc banii, cum împart ce rămâne și adresez întrebarea: de ce aceste sume colectate în numele legii nu sunt împărțite transparent, în așa fel încât toată lumea să știe cât a primit fiecare deținător de drepturi de autor sau drepturi conexe? Asta pentru că majoritatea artiștilor interpreți care plătesc să-și facă piese sunt nemulțumiți că primesc foarte puțini bani, sau deloc, în timp ce unii compozitori și instrumentiști se umplu de bani, pentru că lucrează la negru și nu dau drepturile patrimoniale artiștilor care le comandă piesele, așa cum prevede legea.
De asemenea, ar fi interesant de știut dacă organismele de gestiune colectivă au dat vreun ban vedetelor internaționale pe care le auzim frecvent la radio, le vedem la televizor și pentru care colectează, de asemenea, drepturi de autor.”
(Aura Stoenescu – coproprietar de televiziune locală N-SAT TV, proprietar de casă de producție și de studio – AV STUDIO GROUP, autor (textier) și ziarist)

„Se numește discriminare”

Comentariul care urmează este preluat de http://andreipartos.ro „chiar de pe pagina de Facebook UCMR-ADA”:
„Dacă ați renunța la contribuția minimă de 2400 lei pe trimestru și ați cere procent din veniturile nete și dacă nu ați tarifa de două ori aceeași firmă în cazul nefericit în care pe acea firmă activează și un post de radio și unul de televiziune (unde normal că venitul net al firmei e același), ar plăti toată lumea. În primul rând să ceri de la cei cu venituri mici sumă forfetară și de la cei cu venituri mari să ceri procent din venituri se numește discriminare. În al doilea rând, la o firmă mică, locală, care deține și un post tv și unul de radio, să cereți și voi și UPFR și CREDIDAM câteva mii de lei pe trimestru înseamnă să nenorociți firma aia, în loc sa o lăsați să trăiască, să angajeze oameni, să facă producție de calitate, să crească și să aibă de unde să vă dea bani vouă și artiștilor. Practic aia e problema, discriminarea prin care favorizați posturile naționale. Nu e vorba că nu vrea lumea să vă plătească, e vorba că nu are de unde.” (Alex Nistor – Administrator de societate, reprezentant al postului de radio Roman FM) (N.R.: Am luat legătura cu Alex Nistor și ne-a confirmat că acest comentariu îi aparține și că îl susține ca declarație a sa în această anchetă jurnalistică pe care o facem.)

„Ca televiziune dau, ca deținător de drepturi ce iau?”

Există diverse cazuri, de producători sau proprietari de televiziune care ar trebui să dea cu o mână și să ia cu alta. Aura Stoenescu manager N-SAT TV e textier, are casă de producție, operele realizate împreună cu colegii săi sunt difuzate în diverse televiziuni și la radiouri, nu a cerut drepturi de autor pentru că i se pare normal să le cedeze prin contract artiștilor interpreți care comandă piesele de muzică populară pe care le realizează cu echipa sa, așa cum prevede legea, dar nici că i-a bătut în geam ei, sau artiștilor pentru care a lucrat piesele, vreun organism strângător de „dări” să-i roage cu drepturi de autor pe nici unii dintre ei, deși colectează în numele lor, fără să aibă mandat. La rândul lui, Emil Badea e acționar de televiziune, proprietar de casă de discuri și interpret de muzică populară, toți îi cer bani ca televiziune, când vine vorba de luat… pauză:

„Eu, în calitate de acționar la ACCENT TV din Târgu Jiu plătesc lunar la CREDIDAM, dar în calitate de artist, interpret de muzică populară, am primit un milion de lei vechi în 7 ani. I-am întrebat cum e posibil acest lucru dar degeaba, noi plătim ca televiziuni, iar ei merg înainte și când e să ne dea bani, în calitate de artiști uită ce îndatoriri au. Nu mi se pare corect ceea ce se întâmplă.” (Emil Badea – acționar ACCENT TV, proprietar al Casei de discuri EMI EVENTS MUSIC și artist interpret de muzică populară).

„Ce face Statul Român?”

Marius Barcon, la rândul său, este și cotizant ca reprezentant al unei televiziuni din Craiova și beneficiar în calitate de producător, deși beneficiile „lipsesc la apel” și e de-a dreptul revoltat de ce se întâmplă și de faptul că nu se iau măsuri:

„Din punctul meu de vedere, acest CREDIDAM este un ONG, care nu face altceva decât sa omoare posturile de radio și tv. Din păcate, s-a ajuns în stadiul în care televiziunile locale nu pot să supraviețuiască, deoarece coordonarea drepturilor de autor în Romania nu mi se pare a fi una tocmai corectă. Sunt obligate aceste instituții media (televiziuni,radiouri) să țină pasul și să plătească la toate aceste asociații ale drepturilor de autor, care sunt din ce in ce mai multe, lucru care iar nu mi se pare normal. De exemplu, la acest CREDIDAM sunt foarte multe controale care se fac și s-au găsit o mulțime de nereguli, dar Statul Roman nu a făcut nimic, nimeni nu face nimic, de ce? Nu înțeleg cum se face, că noi trebuie sa plătim peste 6 instituții de colectarea drepturilor de autor la aceeași piesă, chiar dacă artistul respectiv nu este înscris la nici măcar o instituție de colectare a drepturilor de autor, iar dintre cei care sunt înscriși nu primesc decât o parte banii, unii foarte mulți, iar alții foarte puțini. Nu mi se pare normal ceea ce se întâmplă, este dezgustător și, cred cu tărie, că ar trebui să se ia atitudine și să se facă ceva în acest sens….” ( Marius Barcon – manager TVF Oltenia, manager Casa de Discuri Barcon Music și producător Oltenia 3TV).

Abuzuri

Potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare: Art. 130 lit. a) – organismele de gestiune colectivă au obligația „să acorde autorizații neexclusive utilizatorilor, la cererea acestora, efectuată înainte de utilizarea repertoriului protejat, în schimbul unei remunerații, prin licență neexclusivă, în formă scrisă; Art.130 lit.b) –să elaboreze metodologii pentru domeniile lor de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii în vederea plății acestor drepturi, în cazul acelor opere al căror mod de exploatare face imposibilă autorizarea individuală de către titularii de drepturi.
Deși legea spune foarte clar că utilizatorii, adică radiourile, televiziunile și oricare alții pot face contract direct cu deținătorii drepturilor de autor, ONG-urile susțin sus și tare că numai ele au dreptul să licențieze utilizarea operelor, fac notificări, fac dosare la poliție, sună, amenință, își trimit recuperatorii prin baruri și magazine, iar mii de artiști au renunțat de mult timp să le mai ceară bani, pentru că au constatat că primesc praful de pe tobă. Asta în condițiile în care aceleași ONG-uri, care le gestionează drepturile luate cu japca și fără un acord scris din partea lor, se lăfăiesc în sedii pompoase, mașini de fițe și alte avantaje.
Speță
Un exemplu de-a dreptul strigător la cer este al Televiziunii N-SAT TV din Târgu. Aceasta a cerut licență neexclusivă de difuzare a pieselor de muzică populară atât caselor de producție cât și artiștilor deținători de drepturi de autor, dar, cu toate acestea, UPFR și CREDIDAM cer imperativ să se facă contract cu ei în acest sens, au făcut notificări, au dat telefoane de amenințare, au făcut dosare la instanță, cu toate că televiziunea le-a răspuns că nu se încadrează la articolul lor din lege, pentru că are contracte de licență cu deținătorii drepturilor de autor. Ba mai mult, CREDIDAM, care a reclamat și la poliție, a recunoscut, implicit, în cazul N-SAT TV, faptul că televiziunea nu le datorează nici un ban, prin Notificarea nr. 5449/14.04.2014, în speranța că, deși nu are nici un contract negociat cu respectiva televiziune, îi va păcăli pe reprezentanți să le pună la dispoziție play-listurile cu piesele de muzică populară difuzate, ca să aibă o bază de calcul la procesul intentat. Iată un citat din notificarea CREDIDAM: „Chiar și în situația în care drepturile conexe (prestațiile în audiovizual) sunt cesionate, obligația de a cuprinde aceste prestații artistice în playlistele transmise către CREDIDAM vă revine, acestea fiind necesare pentru repartizarea sumelor încasate de la distribuitorii de cablu.” Deci, CREDIDAM recunoaște că televiziunea nu avea obligații financiare către ei în această situație, cerând, însă, raportări pentru a încasa și distribui sume încasate de la firmele de cablu, ceea ce, de fapt, trebuie să ceară firmelor de cablu și nu televiziunii. Pentru că și firmele de cablu plătesc bani grei pentru retransmisiile făcute, acestor ONG-uri.
Aceeași televiziune, N-SAT TV, a fost dată în judecată de UPFR, cu toate că aceasta are contract cu producătorii de fonograme și cu deținătorii drepturilor de autor pentru piesele difuzate, motiv pentru care nu a cerut licență de la UPFR, deci nu are contract cu această entitate. Iar pentru că expertul Mihaela Ionela Butiuc a prezentat un raport de expertiză din care reiese că nu are ce expertiza, pentru că televiziunea nu are contract cu UPFR, ci cu producătorii și deținătorii de drepturi, conform legii, UPFR a cerut instanței schimbarea expertului…
„Aici sunt banii dumneavoastră!”
Cele prezentate mai sus sunt doar câteva dintre multiplele problemele create de această Lege a drepturilor de autor, făcută, se vede treaba, pentru șmecheri. Pe lângă asociațiile care colectează drepturi de autor, în număr de 16 și al căror număr nu e limitat de lege, deci mai pot să apară, se umplu de bani atât compozitorii și interpreții instrumentiștii care lucrează la negru și după ce sunt plătiți pentru piese de artiștii interpreți vocali dau fuga cu partitura să ceară drepturi patrimoniale, care le-au fost, deja, plătite de artiștii care le-au comandat opera. De asemenea, primesc bani nemeritați artiștii interpreți vocali, instrumentiști compozitori și alte neamuri de artiști, angajați ai unor instituții publice sau societăți private, care au curajul (culmea) să-și înscrie la asociațiile drepturilor de autor spectacolele la care au prestat în timpul programului de lucru, deși Legea Drepturilor de autor prevede, la Art. 44 lit. 1, „În lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu precizate în contractul individual de muncă, drepturile patrimoniale aparțin autorului operei create. În acest caz, autorul poate autoriza utilizarea operei de către terți, numai cu consimțământul angajatorului și cu recompensarea acestuia pentru contribuția la costurile creației.”
Cu alte cuvinte, angajații ansamblurilor trebuie mai întâi să ceară acord scris, apoi să despăgubească angajatorii pentru cheltuielile făcute cu ocazia realizării spectacolelor respective și abia apoi să le înscrie pentru a primi drepturi de autor, pentru că, potrivit aceleiași legi, remunerația este „UNICĂ”.
Iată de ce artiștii de rând plătesc peste tot și nu iau mai nimic, iată de ce radiourile și televiziunile locale mor, fiind sufocate de ONG-urile favorizate de lege.
APEL PUBLIC
Cerem PARCHETULUI, POLIȚIEI, GUVERNULUI, PARLAMENTULUI să se autosesizeze, să ia măsuri cu cei care nu respectă articolele din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe care sunt corecte și să elimine articolele din lege care sunt discriminatorii, sau care favorizează anumite entități!

loading...