Statele europene, afectate de îmbătrânirea accentuată a populației, la care se adaugă o natalitate tot mai reduse, îi fac pe cei de la conducerea statelor să umble la vârsta de pensionare. Iar românii nu sunt feriți de această decizie.
Problema reformelor de pensii în Europa a ajuns într-un punct critic, pe fondul unei populații îmbătrânite, al natalității scăzute și al speranței de viață în creștere. Deși problemele demografice și soluțiile economice sunt previzibile, reformele eșuează adesea din motive politice, alimentate de interese electorale și neîncredere publică. Cazul Franței, unde premierul Sébastien Lecornu a amânat reformele nepopulare până după alegerile din 2027, este elocvent în acest sens, determinând agenția S&P să coboare ratingul de credit al țării.
Economiștii Javier Díaz Giménez și Julián Díaz Saavedra folosesc această situație pentru a sublinia necesitatea unor reforme corecte, sustenabile și acceptate politic.
Danemarca urcă la 70 de ani
În timp ce ajustările în domenii precum educația sunt ușor acceptate (închiderea școlilor la scăderea numărului de copii), orice propunere de creștere a vârstei de pensionare—precum cea din Franța (la 64 de ani de la 62) – provoacă proteste masive. În contrast, Danemarca a adoptat un sistem de ajustare automată a vârstei de pensionare la fiecare cinci ani, în funcție de speranța de viață, vârsta urmând să ajungă la 70 de ani până în 2040.
Fără reforme politice complicate
Pentru a depăși rezistența politică, economiștii propun o abordare complexă, care nu se concentrează doar pe vârsta de pensionare. Soluția constă în utilizarea unor mecanisme automate care fac sistemele de pensii mai previzibile și elimină nevoia de reforme politice complicate. Pensia inițială ar trebui ajustată în funcție de cât de mult va trăi grupul de lucrători care se pensionează (cei care se pensionează mai devreme primesc pensii inițiale mai mici). Pensia trebuie actualizată automat pe baza echilibrului financiar, nu doar pe inflație. De asemenea, pensia ar trebui calculată pe baza contribuțiilor din întreaga carieră de muncă, și nu doar pe ultimii ani. Veniturile mai mari ar trebui să contribuie mai mult, fără ca pensiile maxime să fie modificate.
Guvernul ar trebui să ofere plăți unice lucrătorilor și pensionarilor afectați la începutul reformei. Deși implică datorie publică pe termen scurt, această măsură asigură echitatea și previne anularea reformelor din cauza opoziției.
Soluția de avarie, creșterea taxelor
Autorii avertizează că, fără reforme rapide și curajoase, guvernele vor fi forțate să recurgă la creșteri masive de taxe. De exemplu, în Spania, pentru a susține sistemul de pensii în forma actuală, TVA ar trebui să crească de la 16% la 25%. Amânarea deciziilor nepopulare nu face decât să majoreze costul economic pe care cetățenii îl vor plăti în viitor.
Sursa: Viitorul nu sună chiar bine pentru europeni: Crește vârsta de pensionare. România nu scapă
