Democrata Hillary Clinton, fostă Primă Doamnă și candidată la președinție din partea partidului său la alegerile din 2016, pe care le-a pierdut în fața lui Donald Trump, a declarat vineri că ar fi dispusă să-l nominalizeze pe Trump la Premiul Nobel dacă pune capăt războiului din Ucraina.
Într-un interviu acordat lui Bret Baier de la Fox News, vineri, înainte de summit, Donald Trump a a zis că această întâlnire reprezintă un prim pas privind pacea.
„Uite, nu este treaba mea să negociez un acord pentru Ucraina, dar cu siguranță pot să pun bazele pentru negocierea unui astfel de acord. Iar la următoarea noastră întâlnire vor fi președintele Zelenski, președintele Putin și, probabil, eu”, a zis Donald Trump.
El a vorbit și despre fosta sa rivală la prezidențiale, Hillary Clinton.
În podcastul „Raging Moderates”, difuzat vineri, Clinton a spus că l-ar nominaliza pe Trump la Premiul Nobel pentru Pace dacă ar reuși să obțină un armistițiu în Alaska care să nu implice cedarea de teritorii de către Ucraina și dacă nu ar „capitula în fața lui Putin”.
Donald Trump a comentat: „Ei bine, asta a fost foarte drăguț. S-ar putea să trebuiască să încep să o plac din nou”.
Donald Trump pare să joace acum una dintre cele mai importante cărți ale carierei sale politice: Poziția de mediator între Rusia și Ucraina.
Nu e doar geopolitică, e și o chestiune de ego. În 2009, Barack Obama a primit Premiul Nobel pentru Pace la doar câteva luni după ce a devenit președinte, o distincție văzută de mulți drept nemeritată, acordată mai degrabă pentru speranțele pe care le genera decât pentru realizări concrete.
Donald Trump ar putea vedea în intermedierea unui acord între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski ocazia perfectă de a obține și el Premiul Nobel pentru Pace. Diferența ar fi că, spre deosebire de Barack Obama, el ar veni cu o „realizare” palpabilă: Încetarea focului în Ucraina.
Numai că scenariul cel mai plauzibil nu ar fi o pace deplină, ci un conflict înghețat, luptele se opresc, iar problema teritoriilor disputate e amânată pe termen nedefinit. Toți cei implicați ar putea ieși cu un câștig. Donald Trump ar proclama: „Am reușit să opresc războiul”. Vladimir Putin ar păstra teritoriile ocupate și ar ieși din izolare parțială. Volodimir Zelenski, presat de lipsa sprijinului militar și economic, ar putea prezenta încetarea focului drept o „victorie temporară” care salvează vieți.
Cine ar pierde? Noi toți. Un conflict înghețat ar menține tensiunile în regiune și, implicit, prețul petrolului la cote ridicate. Să nu uităm: Înainte de războiul din Ucraina, prețul petrolului era la jumătate din prețul actual și în scădere constantă, pe măsură ce creșteau investițiile în energie regenerabilă.
Un astfel de „acord” ar fi, de fapt, o fotografie de moment: Aparent pace, în realitate o pauză strategică pentru toți actorii implicați. Și poate, pentru unii, o rampă de lansare spre Oslo, acolo unde se înmânează Premiul Nobel pentru Pace.
