Dincolo de declarațiile politice, rata dobânzilor la care se împrumută România ne spune cine și când a greșit în criza bugetară în care se află țara
În primele patru luni ale anului 2025, România a plătit 20,4 miliarde de lei doar dobânzile la datoria guvernamentală ce se apropie vertiginos de pragul de 60% din PIB. Asta pentru că țara noastră se împrumută la dobânzi uriașe în acest moment. Momentul în care aceste dobânzi au crescut ne spune și când anume s-a accentuat criza bugetară din România și cine anume a greșit în momentele cheie.
Dobânzile uriașe plătite de România
Președintele Nicușor Dan a declarat că pentru a rezolva criza bugetară ce amenință țara noastră, guvernul și administrația sa trebuie să găsească cumva 30 de miliarde de lei – bani fie din reducerea cheltuielilor, fie din creșterea veniturilor la bugetul de stat. Practic, cele 20,4 miliarde de lei plătite ca dobânzi în primele patru luni din acest an reprezintă 2/3 din suma necesară pentru rezolvarea actualei crize bugetare.
Suma este uriașă, și depășește cele 18 miliarde care reprezintă investițiile (cheltuielile de capital) din aceste prime patru luni ale Executivului. Vorbim de o sumă ce reprezintă echivalentul a 1,1% din PIB, aproape jumătate din bugetul Apărării pe întreg anul.
Mai rău, se poate observa un trend ascendent. În primele patru luni ale anului trecut, dobânzile plătite au fost de doar 13,7 miliarde. Vorbim astfel de o creștere cu aproape 50% a acestor costuri față de anul trecut, sau de un plus de 6,6 miliarde în termeni nominali.
Suma este uriașă și pentru că datoria externă a României a ajuns la peste 990 de miliarde lei, sau 56,3% din PIB, dar în special pentru că țara noastră a ajuns să se împrumute la dobânzi uriașe. Randamentele obligațiunilor în lei pe zece ani emise de statul român a depășit pragul de 7,5% în aceste zile, iar la cele pe cinci ani, dobânzile au trecut deja de 8%.
Economiștii subliniază că această cifră arată de fapt două lucruri: care este riscul de țară, încrederea creditorilor că-și vor recupera împrumuturile, și rata de devalorizare a monedei noastre, adică inflația. „Dobânda există deoarece oamenii sunt nerăbdători. Este prețul așteptării, este prețul timpului. Ceea ce constatăm noi pe piață este dobânda nominală. Dacă nu ar exista riscul, dobânda ar măsura doar nerăbdarea oamenilor, dar trăim într-o lume așa cum o știm.
Două riscuri sunt foarte importante în acest nivel al dobânzii. Riscul de a nu recupera banii, de a pierde capitalul dat împrumut, și, în al doilea rând, riscul de a pierde valoare din capital. Adică banii valorează mai puțin – riscul inflaționist. Și România stă destul de rău la ambele capitole”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.
De ce contează ratingul de țară atât de mult
Acesta subliniază că ratingul de țară, stabilit de agențiile de rating, indică riscul asociat cu împrumuturile luate de țara noastră. Profesorul Nechita subliniază că România se află, din perspectiva aceasta, pe marginea prăpastiei în condițiile în care fondurile de investiții ar putea fi obligate să nu mai cumpere obligațiunile emise de statul român.
„Fondurile de investiții, pentru că lucrează cu banii oamenilor, sunt supuse unor reglementări prudențiale. Adică, ele nu au voie, dacă discutăm de fondurile de pensii din SUA, ale companiilor de asigurări și așa mai departe, sunt supuse unor restricții și nu au voie să investească decât în anumite titluri, care au peste un nivel minim de risc, stabilit prin legislație.
Noi suntem pe treapta cea mai de jos, cum ar fi pe marginea prăpastiei, cu perspective mai degrabă negative. Adică, mai avem un pic și picăm în prăpastie. Consecința ar fi una înspăimântătoare pentru mine. Mii de miliarde de dolari și euro care sunt gestionate de aceste fonduri noi nu am mai avea acces la ele nu pentru că nu ar vrea ei, ci pentru că legislația nu le dă voie. Indirect, toate firmele din România ar fi retrogradate implicit. Suntem pe marginea prăpastiei și noi facem tumbe legați la ochi”, a mai explicat acesta.
România a avut și dobânzi mai mari de plată
Dacă ne întoarcem la dobânzile plătite de statul român la împrumuturile pe zece ani se observă că pe tot parcursul anului trecut ele au rămas la o valoare constantă, între 6,6 și 6,9%. Asta până la finalul lunii noiembrie, când au început să urce rapid, ajungând până la 7,8% în 13 ianuarie. În prezent, suntem la 7,59%, însă la începutul lunii ajunseseră la 8,45%.
„Atunci când avem risc politic, risc ca la putere să vină niște partide care sunt adeptele unor politici, chiar dacă plac electoratului, naționalizările au adus catastrofe în toate țările unde au fost aplicate pe termen lung. Renault a fost naționalizată imediat după război și a trebuit să fie subvenționată decenii la rând”, spune economistul Radu Nechita cu privire la șocul din de la finalul anului trecut, când partidele suveraniste păreau că vor da viitorul președinte și viitorul guvern al țării.
Totuși, dobânzile de astăzi la care se împrumută statul român nu sunt cele mai mari din perioada recentă. La începutul pandemiei, în martie 2020, România reușea încă să se împrumute la dobândi de 6,3%, cel mai ridicat nivel din acea perioadă. În anul următor aceste dobânzi ajunseseră la doar 2,5%, cel mai scăzut nivel din istoria recentă.
A urmat apoi valul inflaționist, colaborat cu criza energetică și războiul din Ucraina. Astfel că în anul 2022 România a ajuns să se împrumute și la dobânzi de 9,75% (octombrie, 2022) – cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Vorbim în acest punct de influența unor cauze externe, mai degrabă obiective, care au alimentat valul inflaționist și au dus dobânzile la care s-a împrumutat România spre cele mai ridicate valori.
„A fost general. Erori au fost făcute peste tot, dar unele țări au făcut erori mai mari decât altele. Noi nu am fost foarte departe. Firmele trebuiau menținute în viață, și acest lucru s-a făcut în ultimă instanță prin emisiune monetară, datoria, cheltuielile publice și datoria au fost acoperite prin împrumuturi, care au fost acoperite prim emisiune monetară”, spune profesorul Radu Nechita, subliniind faptul că valul inflaționist post-pandemie a afectat și țara noastră.
Cum s-a simțit acest lucru în România? Prin inflație. A fost perioada când inflația a depășit pragul de 10%. Era perioada când România trecea de la Guvernul Ciucă la Guvernul Ciolacu, când aveam o schemă de plafonare a prețului energiei, când premierul PSD propunea controlul prețurilor la alimente.
Avea să vină însă anul 2024, iar inflația era temperată pe tot continentul european. România se împrumuta atunci la dobânzi de 5,5% în condițiile în care inflația intrase și la noi pe un trend descendent, dar rămâneam țara cu cea mai mare inflație din UE, după Ungaria. Este momentul în care cauzele externe, obiective contează mai puțin.
Pentru că dacă alte state au luat măsuri pentru temperarea creșterii inflației România avea să se confrunte cu un an electoral cu 4 rânduri de alegeri. Guvernul a amânat atunci orice reformă, a refuzat orice măsură serioasă de reducere a cheltuielilor, ba din contră a mers pe creșterea cheltuielilor publice cu o reformă a pensiilor care a adăugat alte 56 de miliarde la capitolul cheltuieli.
„Toată lumea a trecut prin pandemie, toată lumea a făcut prostii, unii mai mari decât noi. Doar că noi nu am corectat, politicienii au continuat să meargă pe aceeași strategie a bugetelor nelimitate. BNR a avut o politică acomodantă cu politicile Guvernului, iar banii ieftini din economie au condus la creșteri de prețuri. A urmat apoi scandalul cu mărit salariile, mărit pensiile și am intrat într-o spirală pe care o puteam evita. Acum această spirală ne izbește de pământ.
Noi am avut o perioadă de trei ani fără alegeri. Dacă acei politicieni ar fi avut discernământ ar fi luat niște măsuri care să pună statul pe niște baze mai sănătoase. Ar fi făcut o reformă administrativă, ar fi comasat primării, ar fi evitat risipe pe care le-au făcut print tot felul de programe. Au ratat complet criza care le-ar fi permis aceste reforme”, a concluzionat profesorul Radu Nechita, pentru FANATIK.
