România a intrat oficial în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025. Începând din 4 aprilie, cei 11 candidați își vor prezenta viziunea pentru țară, într-o competiție politică reluată după anularea scrutinului din 2024. Campania se va încheia pe 3 mai, iar primul tur de scrutin va avea loc pe 4 mai. Dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi, turul doi va fi organizat pe 18 mai.
Dintre cei 11 candidați, 7 se află la a doua încercare, unii dintre ei figurând și pe buletinele de vot anulate anul trecut. Printre ei se numără George Simion, Cristian Terheș, Elena Lasconi, Silviu Predoiu și Sebastian Popescu.
Victor Ponta nu este nici el la prima încercare, fostul premier având deja experiența unei curse prezidențiale în 2014, împotriva lui Klaus Iohannis. De asemenea, John Muscel Banu a mai figurat pe listele prezidențialelor din 2019.
Cine sunt cei 11 candidați?
1. George Simion (AUR)
ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, candidează pentru a doua oară la alegerile prezidențiale. Naționalist convins, Simion promovează o platformă politică bazată pe suveranitate, protejarea valorilor tradiționale și un discurs puternic anti-sistem.
2. Crin Antonescu (Alianța „România, Înainte”)
ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO
Revenit pe scena politică după 10 ani de absență, Crin Antonescu este candidatul alianței formate din PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale. Fost președinte al PNL și președinte interimar al României în 2012, Antonescu încearcă să reunească electoratul de centru-stânga și centru-dreapta sub un singur proiect.
3. Elena Lasconi (USR)
ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Fostă jurnalistă și primar al municipiului Câmpulung, Elena Lasconi reprezintă Uniunea Salvați România (USR) în competiția pentru Cotroceni. Este una dintre cele șase figuri politice care au candidat și în alegerile anulate din 2024. Lasconi se prezintă drept o alternativă pro-europeană, axată pe modernizarea României și reforma administrației publice.
4. Cristian Terheș (PNCR)
Europarlamentar și voce puternică împotriva restricțiilor pandemice, Cristian Terheș candidează din partea Partidului Național Conservator Român (PNCR). Critic vehement al Uniunii Europene și al „dictaturii globaliste”, Terheș a fost, de asemenea, pe buletinele de vot anulate de CCR anul trecut.
5. Lavinia Șandru (PUSL)
Fostă jurnalistă și cu o carieră politcă în PRM și UNPR, Lavinia Șandru revine în politică din postura de candidat al Partidului Umanist Social Liberal (PUSL).
6. Victor Ponta (independent)
Fost prim-ministru al României și fost lider al PSD, Victor Ponta încearcă din nou să câștige Președinția, după ce a pierdut alegerile din 2014 în fața lui Klaus Iohannis. De această dată, candidează ca independent, promițând să pună „România pe primul loc”.
7. Sebastian Popescu (PNR)
Medic veterinar și lider al Partidului Noua Românie (PNR), Sebastian Popescu a fost un candidat-surpriză la alegerile prezidențiale din 2019 și a revenit pe buletinele de vot în 2024. El se află acum la a treia încercare.
8. Silviu Predoiu (PLAN)
Fost director adjunct al Serviciului de Informații Externe (SIE), Silviu Predoiu candidează din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale (PLAN). În alegerile anulate din 2024, Predoiu a fost, de asemenea, unul dintre candidați.
9. John-Ion Banu-Muscel (independent)
Candidat independent, John-Ion Banu-Muscel este un om de afaceri cu cetățenie româno-americană, relativ necunoscut în politica autohtonă, dar cu aspirații prezidențiale. El a mai candidat la alegerile din 2019.
10. Daniel Funeriu (independent)
Fost ministru al Educației și susținător al reformei în învățământ, Daniel Funeriu candidează ca independent. Este cunoscut pentru politicile sale dure în domeniul educației și pentru combaterea plagiatului.
11. Nicușor Dan (independent)
Actual primar al Capitalei, Nicușor Dan intră în cursa prezidențială din postura de independent. Fondator al USR și matematician de profesie, Nicușor Dan mizează pe electoratul urban și pe mesajul său anticorupție și pro-dezvoltare durabilă.
Cum s-a ajuns la anularea alegerilor din 2024?
Decizia de reluare a alegerilor prezidențiale a venit în urma unei hotărâri fără precedent a Curții Constituționale a României (CCR). În mijlocul procesului electoral, în timp ce românii din diaspora votau pentru turul doi al alegerilor, CCR a invalidat scrutinul din cauza unor informații declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Documentele desecretizate arătau că alegerile fuseseră influențate în favoarea unui candidat – Călin Georgescu. Astfel, CCR a anulat întregul proces electoral, iar România a fost nevoită să reia procedura de la zero în 2025.
AEP cere respectarea strictă a regulilor de campanie
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 a început vineri, 4 aprilie, la ora 00:00, și se va încheia pe 3 mai, la ora 07:00. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) îndeamnă competitorii electorali să desfășoare o campanie corectă, transparentă și în spirit democratic.
Conform AEP, în perioada campaniei sunt permise doar anumite tipuri de materiale și activități de propagandă electorală, precum afișe, broșuri, pliante, materiale online, spoturi audio-video difuzate de mass-media și publicitate în presa scrisă.
„Competitorii politici au obligația înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment și care nu respectă regulile permise de legislația în vigoare”, transmite AEP.
Autoritatea Electorală Permanentă reamintește competitorilor electorali că, în campania electorală, este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură și intoleranță și a oricăror forme, mijloace, acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.
În același timp, potrivit legii, este interzisă utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă. (citește mai multe AICI)
Reguli noi pentru publicitatea politică după precedentul 2024
Ca element de noutate, indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio și de televiziune, precum și al serviciilor media audiovizuale la cerere, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):
codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă. (citește mai multe AICI)
o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;
candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;
o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;
o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;
Sursa: START campaniei electorale. 11 candidați în cursa pentru Palatul Cotroceni
