Fără trupe românești în Ucraina, alocări suplimentare de apărare doar sub formă de investiții în industria națională și mobilitatea militară și excluderea cheltuielilor de apărare din constrângerile bugetare, sunt solicitările cu care delegația PSD s-a prezentat la consultările de miercuri convocate de președintele interimar Ilie Bolojan.
După întâlnirea de la Cotroceni, Marcel Ciolacu a postat pe Facebook propunerile cu care a mers delegația PSD la consultările cu Ilie Bolojan:
- „1. NU trimiterii de trupe românești în Ucraina;
- 2. DA alocării suplimentare pe apărare, însă doar sub formă de investiții în industria națională de armament și pentru creșterea mobilității militare (modernizare de căi ferate, infrastructură rutieră și portuară care pot fi folosite în regim dual);
- 3. Excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului bugetar”.
De altfel, cu o zi înainte de consultări, Crin Antonescu, candidatul PSD-PNL-UDMR în alegerile prezidențiale, a respins propunerea ridicată luni de Emmanuel Macron ca state europene să trimită soldați în Ucraina după încheierea unui acord de pace.
„Nici soldați, nici trupe de menținere a păcii”, a scris Antonescu marți pe Facebook. El spune totuși că România trebuie să continue să sprijine „logistic” și „politic” Ucraina.
Consultările cu partidele parlamentare au fost convocate pentru a defini poziției României la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie, privind politica de apărare a Uniunii Europene și raportarea la situația din Ucraina.
Potrivit unui comunicat de presă emis de PSD, delegația formată din Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Daniel Băluță, Mihai Tudose, Paul Stănescu și Marian Neacșu a făcut următoarele propuneri:
- România nu va trimite trupe și nu va participa la nicio acțiune care implică trimiterea de contingente în Ucraina. Misiunea principală a României în cadrul NATO este de a asigura protejarea Flancului Estic, prin apărarea teritoriului național, la fel ca celelalte state din această regiune.
- România poate participa la un program comun european de creștere a cheltuielilor de apărare, doar sub condiția ca fondurile suplimentare alocate de țara noastră să fie investite în industria națională de apărare și pentru creșterea mobilității militare (modernizare de căi ferate, infrastructură rutieră și portuară care pot fi folosite în regim dual). Astfel, ne propunem să creștem economia românească, locurile de muncă și veniturilor salariaților români care vor lucra în acest sector.
- România trebuie să insiste ca orice cheltuieli suplimentare prevăzute într-un program comun de apărare al Uniunii Europene să fie excluse din constrângerile UE privind disciplina financiară care pot atrage sancțiuni asupra statelor membre.
