Președintele Curții Constituționale a României (CCR) a vorbit pentru prima dată despre anularea alegerilor, decizie luată de instituția pe care o conduce în decembrie anul trecut. Într-un interviu pentru juridice.ro, Marian Enache spune că decizia a fost luată exclusiv pe baza documentelor declasificate de CSAT, care au arătat că „au existat interferențe în desfășurarea procesului electoral”, și a fost una „de apărare a statului român și a democrației constituționale“. Legat de solicitarea lui Călin Georgescu, de anulare a acestei decizii și de reluare a turului 2 al alegerilor, Enache a spus că „este exclus”.
Întrebat dacă CCR nu putea decide o invalidare parțială a alegerilor, care să îl vizeze doar pe candidatul care a încălcat legea, Marian Enache a răspuns: „Dacă ați dori să beți un pahar cu apă în care cunoașteți că există o doză de otravă, veți încerca să extrageți otrava și să beți apa astfel purificată sau veți opta pentru un alt pahar cu apă?”
„A fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale”
Marian Enache a susținut, în interviul pentru juridice.ro publicat miercuri, că CCR este obligată, conform Art. 2, Alin. 2 din Constituție să urmărească modul în care sunt desfășurate alegerile: „Aici mă refer, în special, la caracterul liber și corect al acestora”.
„Hotărârile Curții Constituționale nu sunt îndreptate împotriva cuiva sau în favoarea vreunui candidat, ele fiind adoptate în interpretarea și aplicarea Constituției”, a precizat președintele CCR.
„Dacă o curte constituțională poate valida și confirma rezultatele alegerilor, înseamnă că le și poate infirma, invalida sau anula. Această competență nu poate fi una formală, decorativă sau proclamativă, ea este una reală și efectivă, care poate fi exercitată în condițiile apariției unei situații excepționale care o declanșează”, a punctat Marian Enache, întrebat dacă CCR poate anula un tur de alegeri.
El a susținut că CCR nu se poate limita doar la „confirmarea rezultatului alegerilor” în contextul unor împrejurări „excepționale care pot apărea și care sunt de natură să vicieze procedura electivă”.
„Consider că anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale, precum și de menținere a realizărilor pe care România le-a obținut prin eforturile tuturor românilor din țară și din diaspora de la câștigarea libertății și democrației din 1989 și până în prezent.
Dacă vreți, această hotărâre a fost mai mult decât o decizie de speță, obișnuită, care a avut ca finalitate consolidarea și garantarea aspirațiilor și cuceririlor Revoluției române din decembrie 1989. Știți, România a parcurs un drum anevoios și cu sacrificii ale românilor pentru racordarea la valorile societăților libere și ar fi greșit să ne întoarcem de pe acest drum”, a susținut Marian Enache.
Președintele CCR dă exemplu Austria
Marian Enache a dat drept exemplu Austria, unde, în 2016, curtea constituțională de acolo a invalidat rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
„Deși nu a fost constatată nicio dovadă care să ateste că numărarea voturilor ar fi fost manipulată, deci nu au fost identificate fraude în procesul electoral, instanța constituțională din Austria a stabilit că neregulile care au vizat modul de gestionare și numărare a buletinelor de vot prin corespondență ar fi putut afecta aproape 78.000 de voturi din cele 117 circumscripții electorale în condițiile în care diferența dintre cei doi candidați era de circa 31.000 de voturi.
Ca atare, anularea alegerilor și repetarea celui de-al doilea tur de scrutin au fost consecințe firești ale neregularităților constatate”, a detaliat Enache.
Președintele CCR a explicat că în statele europene curțile constituționale au competența de a infirma rezultatele unor alegeri „tocmai pentru a proteja integritatea sistemului democratic”.
„În cazul României, neregulile determinante pentru anularea procesului electoral pentru alegerea președintelui României au vizat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului, așadar caracterul corect al alegerilor, ca expresie a suveranității. În afara cauzelor determinante, au existat și epifenomene, elemente adiacente generate de conduita unor partide în campania electorală, deja cunoscute de public, care, la rândul lor, au contribuit la influențarea rezultatului alegerilor”, a spus Marian Enache.
„CSAT a fost acea autoritate care a conchis că au existat interferențe în desfășurarea procesului electoral”
Prin decizia de anulare a alegerilor, CCR a stabilit că în procesul electoral au avut loc nereguli care au avut „un impact major și determinant asupra rezultatului electoral”. Marian Enache spune că decizia CCR s-a bazat pe documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„CSAT a fost acea autoritate care a conchis că au existat interferențe în desfășurarea procesului electoral printr-un comunicat care a sintetizat informațiile primite prin Notele informative emise de serviciile de securitate ale statului”, a spus Enache.
„Curtea are obligația, stabilită direct în Constituție, să protejeze ordinea constituțională atunci când constată că există un proces electoral viciat pentru alegerea Președintelui României, de natură să afecteze legalitatea și corectitudinea rezultatelor votului exprimat de cetățeni. Curtea are rolul de a preveni o situație în care un competitor electoral ar putea să depună jurământul în calitate de Președinte al României în urma unui proces electoral viciat”, a adăugat președintele CCR.
Enache spune că documentele declasificate de CSAT „au format convingerea unanim împărtășită în rândul judecătorilor constituționali că procesul electoral a fost viciat”
Marian Enache a explicat că prin decizia de anulare a alegerilor CCR a constatat că a existat „o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor.
„Astfel, în cadrul unui contencios electoral abstract, aceste documente declasificate, repet declasificate, au format convingerea unanim împărtășită în rândul judecătorilor constituționali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale și ordinea candidaților au fost afectate în mod substanțial. Votul fiecăruia dintre judecători a respectat condiția independenței lor, iar anularea procesului electoral a fost pronunțată în unanimitate”.
Enache spune că „soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condițiile constituționale și legale”.
ADVERTISING
Președintele CCR spune că niciun candidat la prezidențiale nu a fost sancționat pentru că și-a exprimat liber opiniile
Întrebat dacă a fost vreunul dintre candidați sancționat de Curtea Constituțională pentru exercitarea libertății sale de exprimare, Enache a spus că „nici vorbă”.
„Constituția României și jurisprudența CCR garantează libertatea de exprimare în mod deplin, dar nu în termeni absoluți. Libertatea de exprimare se autolimitează de drept în condițiile în care se promovează idei xenofobe sau de inspirație antisemită, legionară, nazistă, totalitaristă ori de ură națională, incitare la discriminare, violență publică și defăimare a unor valori ale sistemului democratic și ale ordinii constituționale”, a detaliat președintele CCR.
Marian Enache a fost întrebat și cum vede CCR candidatura unei persoane care, prin discursul său public și programul politic pe care îl propune, cere revizuirea Constituției.
„Atât timp cât se candidează în temeiul unei Constituții în vigoare, orice candidat este ținut de respectarea Legii fundamentale în condițiile căreia și candidează. În situația în care candidatul este ales în funcția de Președinte al României, își poate pune în aplicare programul de revizuire a Constituției, cu respectarea procedurilor și a limitelor revizuirii prevăzute de Constituția în vigoare. Această întreprindere trebuie încadrată, însă, în exigențele generale ale statului de drept”, a răspuns Enache.
El a spus și că președintele României nu poate cere o revizuire a Constituției „după bunul său plac”.
„El trebuie să respecte standardele democratice și limitele revizuirii cuprinse în art. 152 din Legea fundamentală. Nicio modificare a Constituției nu poate schimba regimul democratic și nu poate afecta drepturile/libertățile cetățenești, aspecte care reprezintă nucleul dur al statului de drept”, a explicat el.
„Toate celelalte „dorințe” ale diverșilor candidați vizând schimbarea elementelor fundamentale ale modelului constituțional democratic, precum și promovarea în discursul public a unor idei și ideologii de sorginte totalitară trebuie privite cu atenție și cu rezervă nu numai de instituțiile statului, ci și de societatea românească în ansamblul său. Acestea vin în contradicție flagrantă cu opțiunile fundamentale ale poporului român care sunt consacrate în valorile supreme garantate prin însuși textul Constituției, valori care se interpretează în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și al idealurilor Revoluției din decembrie 1989”, a mai spus președintele CCR.
„Dacă ați dori să beți un pahar cu apă în care cunoașteți că există o doză de otravă, veți încerca să extrageți otrava și să beți apa astfel purificată sau veți opta pentru un alt pahar cu apă?”
Marian Enache a explicat și că CCR nu putea decide o invalidare parțială a alegerilor, care să îl vizeze doar pe candidatul care a încălcat legea.
„Neregularitățile au avut o asemenea amploare și propagare încât singura soluție posibilă a fost anularea întregului proces electiv. Nu se putea face o selecție de poziții a candidaților clasați imediat pe pozițiile următoare. Ca să fiu mai plastic: dacă ați dori să beți un pahar cu apă în care cunoașteți că există o doză de otravă, veți încerca să extrageți otrava și să beți apa astfel purificată sau veți opta pentru un alt pahar cu apă?”, a răspuns președintele CCR.
„Este exclus să fie reluat turul doi al alegerilor prezidențiale”
Întrebat dacă există posibilitatea unei erate pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Marian Enache a răspuns că este „exclus” un astfel de scenariu.
„Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor”, a spus el.
