La doar o zi după Paște, vestea morții Papei Francisc a fost confirmată de Vatican, declanșând nu doar un val de tristețe în rândul credincioșilor, ci și demararea pregătirilor pentru unul dintre cele mai solemne și enigmatice ritualuri ale Bisericii Catolice: conclavul. Acesta este procesul prin care cardinalii aleg noul Suveran Pontif – o decizie care va influența profund direcția spirituală, morală și politică a celei mai mari confesiuni creștine din lume.
Conform anunțului oficial, conclavul va începe pe 7 mai, când cei 135 de cardinali electori cu vârsta sub 80 de ani se vor izola în Capela Sixtină. În acest cadru strict secret, fără acces la telefonie sau comunicare cu exteriorul, ei vor vota până când unul dintre candidați va obține o majoritate calificată de două treimi. Deși, în teorie, orice bărbat catolic ar putea fi ales papă, realitatea istorică și canonică limitează alegerile aproape exclusiv la membrii Colegiului Cardinalilor, un precedent neschimbat din 1378.
Favoriții momentului, între progres și conservatorism
Printre numele vehiculate ca posibili succesori se regăsesc figuri din toate colțurile lumii și din toate curentele doctrinare. În fruntea listei se află Pietro Parolin (Italia), actualul Secretar de Stat al Vaticanului, un diplomat de carieră și un apropiat al fostului pontif. Cu o imagine de om al echilibrului, Parolin este văzut de mulți ca o alegere sigură și stabilă.
Un alt nume puternic este cel al lui Luis Antonio Tagle, cardinal filipinez considerat favoritul Asiei, carismatic și cunoscut pentru poziții moderate și critici directe la adresa greșelilor interne ale Bisericii. În tabăra celor conservatori se regăsesc personalități precum cardinalul Robert Sarah (Guineea) și Willem Jacobus Eijk (Olanda), voci ferme împotriva liberalizării doctrinei catolice.
Matteo Zuppi (Italia), trimis special pentru pace în Ucraina, este un alt favorit, alături de Pierbattista Pizzaballa, lider al Bisericii Latine din Ierusalim, cu experiență în gestionarea crizelor interconfesionale din Orientul Mijlociu. Africa este reprezentată puternic de Fridolin Ambongo Besungu (Congo) și Peter Turkson (Ghana), ambii activi în domeniul justiției sociale și al ecologiei.
Nici Europa nu este lipsită de candidați: Jean-Marc Aveline, originar din Algeria, promovează o agendă pro-migrație, în spiritul deschiderii promovate de Papa Francisc. Jean-Claude Hollerich (Luxemburg), iezuit și expert în relațiile euro-asiatice, este o figură intelectuală puternică.
Un vot în taină, o alegere care poate schimba cursul istoriei
Într-un climat mondial tulburat de conflicte, crize de încredere și polarizare religioasă, alegerea noului papă nu este doar un act religios, ci și un semnal pentru întreaga planetă.
Va merge Biserica pe linia reformelor începute de Papa Francisc sau va reveni la o abordare mai conservatoare? Va fi ales un papă din Europa, sau pentru prima dată în istorie, un african?
În zilele următoare, Capela Sixtină se va transforma dintr-un simbol artistic într-un spațiu de decizie istorică. Fumul alb ce se va înălța deasupra Vaticanului va anunța nu doar alegerea unui nou lider spiritual, ci poate chiar începutul unei noi ere pentru catolicismul global.
