România riscă să piardă cel puțin 10 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar reprezentanții Comisiei Europene care au discutat cu autoritățile române la București au criticat foarte dur Guvernul pentru restanțele la implementarea PNRR, au declarat, pentru StartupCafe.ro, surse politice.
Potrivit surselor StartupCafe.ro, România a îndeplinit abia 14% dintre jaloanele și țintele din PNRR și i-au mai rămas 449 de jaloane și ținte nerealizate, în condițiile în care Planul are termen 31 august 2026.
Astfel, din punctul de vedere al implementării jaloanelor, România se sitează în jur de locul al patrulea „din coadă” în rândul celor 27 de state membre UE. Pe site-ul CE, Bulgaria, Ungaria și Suedia figurează cu grad mai mic de îndeplinire a jaloanelor și țintelor decât al României. După numărul de tranșe primite din PNRR, România se află pe poziția a 18-a, cu 2 tranșe și prefinanțarea încasate.
Care sunt restanțele autorităților de la București
În total, România a primit 9,4 miliarde de euro de la Comisia Europeană, prin PNRR și mai are de atras aproape 20 de miliarde de euro. Dar din suma rămasă de încasat, cel puțin 10 miliarde de euro se află sub risc de a fi pierduți, din cauza nerealizării obiectivelor de investiții, au mai spus sursele StartupCafe.ro.
Potrivit acelorași surse politice, delegația de la Bruxelles le-a cerut guvernanților să scoată din PNRR toate investițiile pe care nu le poate implementa până la termenul de 31 august 2026, pentru a nu rămâne cu proiecte neterminate.
România a transmis la Bruxelles cererea de plată 3, în valoare de 2,7 miliarde EUR, la data de 15 decebrie 2023, după cum a anunțat atunci Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Zilele aceasta, reprezentanții Comisiei Europene au criticat în principal faptul că Guvernul nu a implementat guvernanța corporativă, respectiv numirea directorilor unor companii de stat din Energie prin proceduri competitive transparente – au precizat sursele politice. Un alt jalon care a atras criticile CE se referă la faptul că nu a fost definitivată numirea noii conduceri a AMEPIP (Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice). Numai aceste jaloane înseamnă 700 de milioane de euro.
Un alt jalon important, de 660 milioane euro, este cel legat de pensiile speciale, dar cei de la CE au fost de acord să aștepte hoărârea Curții Constituționale a României pentru a lua o decizie în privința acestui jalon.
De asemenea, la cererea de plată numărul 4, pe care guvernul intenționează să o trimită la Bruxelles până la finalul lunii iunie 2025, sunt 18 jaloane nerealizate, potrivit surselor StartupCafe.ro. Printre principalele probleme se numără:
- Codul urbanistic,
- Codul silvic (care are probleme),
- Reforma fiscală nerealizată,
- Legile justiției,
- Taxa de poluare auto neintrodusă
- Strategia pentru hidrogen neaprobată
- Strategia de transport naval neaprobată.
Ciolacu avertizează miniștrii că riscă demiterea
Miercuri, reprezentanții CE, inclusiv inclusiv directorul general SG RECOVER, Céline Gauer, au participat la reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alături de premierul Ciolacu, de ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș, și de alți miniștri.
„Reprezentanții Comisiei Europene au atras atenția asupra importanței respectării termenelor asumate și au subliniat că România trebuie să își intensifice eforturile pentru a evita riscul pierderii unor sume semnificative din fondurile alocate. Céline Gauer, Directorul General SG RECOVER, a evidențiat faptul că fiecare stat membru trebuie să finalizeze implementarea PNRR până în 2026 și că ritmul de lucru trebuie adaptat pentru a recupera eventualele întârzieri”, a precizat MIPE.
În urma discuțiilor cu oficialii europeni, premierul Marcel Ciolacu a afirmat, la începutul ședinței de guvern de joi, că realizarea obiectivelor PNRR va fi un criteriu esențial în evaluarea miniștrilor care, în lipsa unor rezultate bune, vor fi demiși.
„Vreau să anunț că realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a activității miniștrilor. Nu voi ezita să iau măsuri severe unde nu apar progrese consistente în lunile viitoare. Cine nu poate ține ritmul, va plăti inclusiv cu funcția”, a afirmat Ciolacu.
Cele patru obiective discutate cu Comisia Europeană
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat miercuri că Guvernul a stabilit patru obiective privind utilizarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), obiectivele fiind discutate și cu oficialii din Comisia Europeană.
„Suma totală pusă în joc de UE prin acest mecanism este de peste 28 miliarde euro, 14,9 miliarde euro împrumuturi, 13,6 miliarde euro granturi. Am ajuns într-un punct în care trebuie să luăm decizii ferme pentru a asigura absorbția totală a fondurilor și pentru a evita pierderea unor sume importante. În acest sens, avem o serie de obiective esențiale pe care le-am discutat cu reprezentanții Comisiei Europene”, a scris Marcel Boloș, într-o postare pe Facebook.
Primul dintre obiective este mutarea proiectelor care au un ritm de implementare bun din segmentul de împrumut în cel de grant, scopul fiind ca România să nu piardă banii acordați gratis și să nu acumuleze împrumuturi pe care le-ar putea evita.
„Al doilea obiectiv vizează eficiența în utilizarea fondurilor. În multe cazuri, valoarea contractată a unui grant sau a unui împrumut este mai mică decât suma bugetată inițial, ceea ce înseamnă că avem bani disponibili care trebuie realocați. Acești bani vor merge cu prioritate către alte programle, cum este de exemplu Valul Renovării, un program esențial pentru eficiența energetică a blocurilor de locuințe, clădirilor rezidențiale și IMM-urilor. De asemenea, plănuim să direcționăm fonduri suplimentare către digitalizarea mediului de afaceri, un sector cheie pentru noi”, a precizat Boloș.
A treia țintă a Executivului este să obțină reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții către sfârșitul perioadei de implementare a PNRR, astfel încât să fie redus riscul invalidării unor investiții care nu au fost finalizate la termele fixate anterior.
„Al patrulea obiectiv este revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare. Dacă în planul inițial era prevăzută eficientizarea energetică a 5.000 de școli, dar realitatea arată că putem finaliza doar 2.000, atunci trebuie să ne ajustăm așteptările și să ne asumăm obiective realiste. Mai bine să recalibrăm acum decât să ratăm jaloanele și să fim penalizați”, susține Boloș.
