Reumatismul – tot ce trebuie să știi despre el. Impactul pe care afecțiunile reumatismale îl exercită asupra societății moderne este mult mai mare decât pare la prima vedere. Este evident faptul că nu sunt implicate probleme de mortalitate, precum cele care generează bolile cardiovasculare sau bolile cu etiologie malignă, însă răsunetul socio-economic al reumatismului (sub toate formele sale) rămâne considerabil.
Definiție și clasificare
Prin definiție, reumatismul reprezintă un grup de afecțiuni dureroase, acute sau cronice, asociate cu fenomene inflamatorii sau degenerative, care afectează în principal articulațiile si țesuturile moi ale sistemului musculo-scheletic. Termenul de reumatism acoperă o gamă largă de boli, caracterizate prin diferite cauze si simptome, dar care au cel puțin două trasături în comun: durere cronică și limitarea funcției aparatului locomotor.
Reumatismul poate fi de mai multe tipuri:
1) Forme de reumatism inflamator
Artrita reumatoidă este o inflamație cronică a articulațiilor, fiind considerată o boală autoimună. În bolile autoimune celulele sistemului imun atacă celulele sănătoase ale organismului prin sinteza de anticorpi îndreptați împotriva acestor structuri. În artrita reumatoidă are loc sinteza de anticorpi îndreptați împotriva membranei sinoviale a articulației, determinând apariția inflamației la acest nivel. De obicei sunt afectate articulațiile mâinilor și ale picioarelor.
Însă, pe măsură ce boala progresează, cartilajul articular poate fi de asemenea afectat. Principalele simptome sunt reprezentate de durere și mișcări limitate la nivelul articulațiilor.
Reumatismul articular acut poate afecta articulațiile, inima, creierul și pielea. Reumatismul articular acut poate apărea după o infecție a gâtului cauzată de bacteria Streptococcus pyogenes. De regulă, boala debutează în două – patru săptămâni după o infecție a gâtului ( faringită streptococică sau amigdalită). Deși oricine poate dezvolta această infecție, cel mai adesea sunt afectați copiii peste 3 ani, adulții și copiii mai mici fiind mai rar suspecți de reumatism articular acut.
Artrita juvenilă apare la copii și adolescenți. Primele simptome apar în perioada copilăriei și afectează în principal adolescenți sub vârsta de 16 ani.
Artrita psoriazică este o inflamație articulară însoțită de psoriasis (afecțiune dermatologică cronică). În medie, artrita debutează la 10 ani după apariția psoriazisului. Inflamația apare acut și determină înroșirea și umflarea uneia sau a mai multor articulații.
Spondilita ankilozantă afectează în mod particular articulațiile mici dintre vertebre și articulațiile dintre coloana vertebrală și pelvis. Bărbații sunt de 10 ori mai predispuși la a dezvolta această boală comparativ cu femeile. Debutul este de obicei între 15 si 30 de ani și este caracterizată prin creșterea gradului de imobilitate a coloanei vertebrale. În acest caz, cel mai important aspect al tratamentului este reprezentat de fizioterapie pentru a păstra mobilitatea coloanei vertebrale.
Artrita infecțioasă – în acest caz, boala reumatismală apare în urma prezenței unui microorganism la nivelul articulației. Bacteria poate pătrunde la nivelul articulației prin intermediul sângelui, unde declanșează inflamația.
2) Forme de reumatism degenerativ
Artroza reprezintă o afecțiune degenerativă a articulației de cauză mecanică. Leziunea primară în artroză se află la nivelul cartilajului. Cele mai cunoscute forme sunt: gonartroza (artroza genunchiului) și coxartroza (artroza șoldului)
3) Boli reumatismale care afectează în principal țesutul conjunctiv
Sclerodermia este o boală ce implică indurația progresivă a pielii, a vaselor de sânge si a organelor interne. Aceasta este însoțită de inflamația articulațiilor, cauza fiind necunoscută.
Lupus eritematos sistemic – boală cronică inflamatorie ce afectează mai multe sisteme , precum articulațiile, celulele sanguine, rinichii, pielea și plămânii.
4) Boli reumatismale ale țesuturilor moi
Fibromialgia – durere la nivelul fibrei musculare. Boala se caracterizează prin durere la nivelul mușchilor si tendoanelor, acompaniată de oboseală permanentă , tulburări ale somnului și oboseală musculară rapidă. De asemenea, există anumite puncte cu sensibilitate particulară la durere ce apar prin presiune directă.
5) Boli metabolice cu complicații reumatismale
Osteoporoza este o tulburare a metabolismului osos în care densitatea și stabilitatea oaselor este scazută.
Guta se caracterizează prin creșterea nivelului de acid uric la nivelul sângelui. Cristalele de acid uric se vor acumula la nivelul articulațiilor unde determină apariția durerii si a inflamatiei.
Factori de risc
- Sexul: femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte boli reumatismale
Vârsta: pot să apară la orice vârstă dar de obicei debutează la vârsta mijlocie ( 40-60 ani) - Istoricul familial: riscul de a dezvolta afecțiuni reumatismale crește în cazul în care există un istoric de boală reumatismală în familie
- Fumatul: reprezintă un factor de risc care se asociază cu predispoziția genetică a individului. Totodată, fumatul este asociat cu un grad crescut de severitate a bolii
- Obezitatea: persoanele supraponderale se pare că au un risc mai crescut de a dezvolta boli reumatismale
- Stresul: unele simptome pot să apară în urma unor evenimente stresante
Semne și simptome
Articulare
- durerea
Durerea care apare în cadrul bolilor reumatismale poate fi de tip mecanic sau inflamator.
Durerea de tip mecanic este asociată cu patologia de tip degenerativ ce apare în cadrul artrozelor. Aceasta apare în timpul mișcării și se ameliorează la repaus. De asemenea, matinal, durerea poate fi însoțită de înțepenire la nivelul articulațiilor pentru o perioadă scurtă (sub 30 de minute)
Durerea de tip inflamator se accentuează în repaus ,fiind ameliorată la efort și se însoțește de redoare matinală, lungă, de peste 30 de minute.
- umflarea articulațiilor
- reducerea mobilității și funcționalității
- deformare
- instabilitate
Sistemice/ Non-articulare
- febră
- noduli subcutanați
- scădere ponderală
- astenie fizică
Reumatismul – Tratament și recuperare
Tratamentul vizează două aspecte:
1) Structural – constă în administrarea de substanţe cu structură asemănătoare componentelor cartilajului articular sau lichidului sinovial.
2) Simptomatic – se axează pe reducerea durerii şi inflamaţiei articulare – prin mijloace medicamentoase sau prin fizioterapie. În funcție de tipul afectării articulare, se administrează diferite medicamente. Se utilizează antiinflamatoare nesteroidiene ce acționează asupra unor etape ale răspunsului inflamator, vizând diminuarea acestuia. Ele reduc, dar nu elimină complet semnele și simptomele inflamației deja instalate. În formele severe de boli autoimune în care se înregistrează o hiperfuncție a aparatului imun cu repercusiuni asupra organelor vitale, este indicată terapia imunosupresoare cu glucocorticoizi.
Sursa: ziar medical
