România va fi reprezentată miercuri, la a doua reuniune de urgență dedicată Ucrainei, organizată la Paris, în Franţa, de către preşedintele interimar Ilie Bolojan, au declarat surse politice pentru Agerpres. Informația este confirmată și de surse oficiale pentru agenția de presă News.ro. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, anterior, că ţara noastră va participa la noile reuniuni privind Ucraina și securitatea regională.
Participarea lui Ilie Bolojan la noul summit de la Paris va reprezenta prima deplasare externă a acestuia după ce a preluat mandatul de președinte interimar.
Franța intenționează să găzduiască, miercuri, o a doua reuniune consacrată Ucrainei și securității europene, însă de această dată a invitat țări europene și Canada, care nu au fost prezente la summitul de luni de la Paris, potrivit unor surse citate de Reuters. Două surse diplomatice au precizat că țările invitate sunt Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia. Unele țări ar putea participa prin videoconferință, au declarat doi diplomați.
Luni, lideri din Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca s-au reunit la Paris, la invitația președintelui Emmanuel Macron, alături de conducerea Uniunii Europene și de secretarul general al NATO, pentru a dezbate ultimele evoluții legate de Ucraina, în contextul inițiativelor de pace lansate de noua administrație americană.
Potrivit unor oficialități UE, unele țări au fost nemulțumite de faptul că întâlnirea a fost doar pentru anumiți lideri și nu a reprezentant un summit al întregii Uniuni Europene.
România nu a fost invitată să participe la summitul de criză desfășurat luni în capitala franceză.
Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a infirmat categoric, luni seară, informaţiile apărute în spaţiul public conform cărora țara noastră a primit invitaţie la reuniunea de urgență de la Paris şi nu i-ar fi dat curs.
„Categoric pot să infirm faptul că s-ar fi primit o invitaţie. De altfel, zi şi noapte lucrăm pentru a deschide o serie de canale de comunicare. Veţi vedea, în zilele şi chiar orele următoare, o serie de evoluţii din punctul de vedere al poziţionării României, al generării unui anume tip de solidaritate europeană şi transatlantică, pentru că ambele sunt în interesul securităţii ţării noastre”, a precizat coordonatorul Cancelariei preşedintelui interimar al României, potrivit Agerpres.
Diaconescu a precizat că se lucrează în prezent pentru a „avea consultările necesare, în ideea că o Europă unită şi o relaţie transatlantică ne sunt de folos”.
Aproximativ zece lideri europeni au participat luni, la Paris, la reuniunea de urgenţă, în timp ce preşedintele american Donald Trump caută să negocieze un acord de pace pentru Ucraina direct cu preşedintele rus Vladimir Putin, fără implicarea europenilor.
MAE: „Urmează noi reuniuni la care România va participa”
Ministerul român al Afacerilor externe a precizat marţi că Reuniunea de la Paris, din urmă cu o zi, a fost iniţiată de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, într-un format cunoscut ca Weimar Plus.
Acesta a inclus pe preşedintele Consiliului European, preşedinta Comisiei Europene, secretarul general al NATO şi un număr de şefi de stat şi de guverne ai ţărilor din Europa care sunt sprijinitori majori ai Ucrainei.
„România, în calitatea sa dublă – vecinul european cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina şi ţară care a oferit constant şi de la început un sprijin multidimensional, umanitar, economic şi militar ţării vecine – are un interes direct în continuarea susţinerii colective europene şi euroatlantice pentru Ucraina, că răspuns la războiul brutal şi ilegal de agresiune din partea Federaţiei Ruse. Acest lucru a fost transmis clar participanţilor, în primul rând preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, prin demersuri diplomatice”, a transmis MAE, într-un comunicat de presă.
Totodată, a subliniat Ministerul de Externe, România a fost reprezentată la reuniune prin intermediul Poloniei, care asigură preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.
„Formate regionale cum sunt şi cele propuse şi animate de România, de exemplu B9 sau Iniţiativa celor 3 Mări, sunt o practică comună. România a fost informată asupra conţinutului discuţiei. Urmează noi reuniuni la care România va participa”, a subliniat MAE.
