Într-un interviu exclusiv pentru Observator, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a analizat soluţiile pentru reducerea deficitului bugetar. De asemenea, a atras atenţia asupra deficitului mare de colectare a TVA şi asupra pericolelor pe care le implică o gestionare nesustenabilă a finanţelor publice.
Invitatul Alessandrei Stoicescu în ediţia specială Observator, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a analizat starea actuală a finanţelor publice din România şi a explicat ce măsuri sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar. Acesta a vorbit despre posibilele soluţii, inclusiv listarea companiilor de stat la bursă şi necesitatea ajustărilor fiscale, pentru a evita un scenariu economic dificil în viitor.
Alessandra Stoicescu: Aţi folosit un cuvânt foarte dur zilele trecute, acela de „cangrenă”. Haideţi să facem, dacă vreţi, un tablou al situaţiei din acest moment.
Daniel Dăianu: Eu am mai folosit o exprimare care poate că a surprins, pentru că ducea adânc în istorie, dar şi în istoria mai recentă, o curbă de sacrificiu. Ce s-a întâmplat acum 12-13 ani a fost o curbă de sacrificiu, măsuri extraordinar de dure luate de Guvernul condus de Emil Boc.
Preşedintele Traian Băsescu conducea în mod foarte ferm. A introdus o altă modalitate de guvernare a ţării, nu ştiu cât de bună era, dar în momente dificile şi-a dovedit eficacitatea în ceea ce priveşte măsurile economice. Şi permiteţi-mi să vă spun de ce: opinia mea nu este numai sentimentală. Nici oamenii din vârf nu îşi dau seama, inclusiv oameni din ministere care au prerogative în domeniul economic nu îşi dau seama cât de gravă este situaţia finanţelor publice şi cât de dificil poate deveni accesul la finanţarea şi refinanţarea datoriei publice. Sunt chiar declaraţii şi propuneri făcute de unii economişti care nu au nicio legătură cu reducerea deficitului structural al bugetului public (…). Listarea unor companii la stat poate să aducă sume importante. Aşa s-a întâmplat de pildă cu vânzarea BCR, dar vânzarea BCR nu a rezolvat problema deficitului structutal atunci când s-a întâmplat. Aceşti bani pot să amelioreze deficitul cash într-un an.
Deficitul de colectare în România
„Diferenţa între venituri permanente şi cheltuieli permanente este foarte mare. Avem şi venituri fiscale foarte joase în UE. Unii ajung la o concluzie de genul „păi foarte bine că este aşa, fiindcă statul trebuie să fie minuscul, deci nu trebuie să cheltuiască mult”, avertizează Daniel Dăianu.
Alessandra Stoicescu: Ne-am uitat pe datele publice – taxarea pe muncă, comparativ în Europa. Ponderea veniturilor din taxe în PIB. Potrivit Comisiei Europene, iată unde am fi noi: Franţa 46%, Belgia 43%, România 27%, Irlanda 21%.
Daniel Dăianu: Înainte să impunem taxe şi impozite, să încercăm să tăiem tot ce se poate tăia, dar este posibil să nu poţi tăia prea mult. Dar să colectăm mult mai bine, şi după aceea, dacă vedem că nu avem ce să facem, să creştem TVA, eventual alte impozite.
Unii vorbesc despre intrarea la dietă, de reforma statului… Da, trebuie să intre la dietă statul, dar în ce sens „la dietă”? Nu în sensul că trebuie să reduci cheltuielile şi să ajungi, nu ştiu, la cheltuieli prin care nu mai poţi să finanţezi servicii de bază. Uneori se cade în ridicol, pentru că uneori suntem în situaţia în care, noi dacă nu venim cu un pachet de măsuri credibile, adică măsuri care, în ceea ce priveşte impactul, efectele, să fie măsurabile. Şi asta imediat. Nu măsuri de genul „Vom colecta mult mai bine, să ştiţi că o să tăiem din cheltuielile publice, vă promitem noi că o să tăiem din cheltuielile publice”. Această retorică a celor care au vorbit în numele acestei ţări, această retorică dăinuie de mulţi ani. România a fost primul stat membru al UE care a intrat în procedura de deficit excesiv în 2020, înainte de izbucnirea pandemiei. Noi, din nefericire, prin politici nesăbuite, la doi ani după izbucnirea pandemiei, când ar fi trebuie să încercăm să corectăm deficitul, am ajuns într-o situaţie „gravisimă”. Să ne gândim toţi că în 2024 am depăşit deficitul din 2023 cu aproape 3% din PIB. Aşa ceva am văzut în UE, în anul electoral. Dacă cel care va vorbi în numele Ministerului de Finanţe, peste o lună, peste o lună şi jumătate, va spune „Noi vom colecta mult mai bine, vom reduce cheltuielile copios”, eu vă spun că primirea unui asemenea mesaj va fi foarte nefavorabilă.
Cum oferim credibilitate reformei
Daniel Dăianu: „Noi avem un deficit foarte mare la colectarea de TVA. Statul Român, prin reprezentanţii săi, are un deficit mare de credibilitate. Mă refer la cei care au vorbit în numele Ministerului de Finanţe, cei care au adoptat legi, premierii care au fost, care au primit înalţi oficiali de la Bruxelles şi au spus că vor face, vor drege… Iar, în realitate, nu numai deficitul de colectare, ne interesează şi deficitul bugetar. Poţi să ai un deficit de colectare la TVA, de pildă, dacă ai avea venituri non-fiscale, bugetul are venituri fiscale şi venituri non-fiscale.
Întotdeauna agenţiile de rating, agenţiile fiscale şi-au redactat analizele spunând astfel: „România este stat membru al UE”. Ceea ce nu spuneau în termeni expliciţi, dar se înţelegea, pentru că nu există caz de intrare în faliment: şi Grecia intrase de-facto în faliment, dar a fost ţinută pe linia de plutire prin perfuzii făcute de sistemul financiar european, de Banca Centrală Europeană şi asistenţă din partea Comisiei.
Doi, are o datorie publică încă mică, că aşa este, deşi potrivit legislaţiei responsabilităţii fiscal-bugetare ar fi trebuit să introducem restricţii privind dinamica salariilor şi veniturilor finanţate de bugetul public. Şi trei, România beneficiază de fonduri europene considerabile. Nu numai că avem un deficit foarte mare şi care nu poate fi corectat, deja pierdem bani europeni care intrau în matricea aceasta de analiză şi care arătau cât de slabe sunt instituţiile din România faţă de cele din Polonia şi din alte ţări”.
Soluţii propuse
Daniel Dăianu: Situaţia este următoarea: nu se poate numai prin tăiere de cheltuieli, alergăm după o himeră. Nu se poate fără creşteri de taxe şi impozite. Vă rog să reţinem ceva: ajustarea pe care trebuie să o facă România este de la 9% deficit bugetar la 3% deficit bugetar. Nu este vorba numai despre o corecţie de 1,5% din PIB, pe care cu forcepsul ai putea s-o extragi din trupul societăţii, economiei româneşti. Noi trebuie să avem o ajustare de 2% din PIB şi trebuie să ajungem la 3% din PIB până în 2031. În plus, vor creşte cheltuielile de apărare. Haideţi să-l ascultăm pe ministrul Daniel David, care este un om foarte serios, care vrea să facă ceva şi care spune că trebuie să alocăm mai mult pentru educaţie.
Alessandra Stoicescu: Cât ar trebui crescut TVA-ul?
Daniel Dăianu:Ce pot să vă spun este că, în opinia mea, nu putem evita creşterea unei taxe, unui impozit mare în acest an pentru că trebuie să ajungem la ţinta de deficit bugetar de 7% din PIB, care a fost menţionată de Preşedintele Nicuşor Dan. Am spus-o şi eu, mi se pare că 7% este prea mult, nu cred că se poate realiza. Asta înseamnă că trebuie să tăiem pe cheltuieli, eu nu văd mai mult pe parte de cheltuieli decât aproximativ 0.3%. Să spunem în jur de 20 de miliarde, trebuie să luăm printr-o taxă mare în acest an. În plus, trebuie să mai luăm încă o măsură pentru 2026. Până atunci, o corecţie care să ne aducă la un deficit de 6% de la 9% înseamnă aproape 40 miliarde de lei. Ştiu că vin cu un mesaj cumplit.
„Am văzut şi alte propuneri… Oameni buni, orice creştere de taxe şi impozite într-un anume sens este imorală. Pe de altă parte, este morală din alt punct de vedere, având în vedere interesul acestei ţări, ca să nu intrăm într-o groapă din care ne-ar scoate numai o „troika” – Fondul Monetar, Comisia care ar veni cu un pachet de măsuri pe care dacă nu le aplicaţi, nu mai aveţi acces la finanţare”, a concluzionat invitatul special al Observator, Daniel Dăianu.
