Premierul Ilie Bolojan a solicitat, prin șeful Cancelariei Primului Ministru, demisia în bloc a tuturor consilierilor și secretarilor de stat din subordinea directă. Potrivit unor surse guvernamentale este vorba de un total de 25 de persoane, majoritatea fiind aduși de foștii premieri Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
Ilie Bolojan vrea, ca şi la Senat, propria echipă, aşa că a cerut demisia tutoror oamenilor rămaşi din mandatele anteiroare la Palatul Victoria. Printre cei vizați: 3 secretari de stat, 11 consilieri de stat și 11 consilieri onorifici. Măsura marchează o ruptură clară de vechea gardă și anunță stilul tăios și eficient cu care Ilie Bolojan susține că vrea să conducă executivul.
Postul de șef al Cancelariei este, cel puțin pentru moment, ocupat de social-democratul Ștefan Radu Oprea – dar, potrivit surselor, acesta nu va rămâne prea mult în funcție.
Premierul Ilie Bolojan a avut, marţi, o întâlnire cu ministrul de finanţe, Alexandru Nazare, el declarând că au discutat despre legislaţia privind reducerea de cheltuieli, încasările la bugetul de stat dar şi despre pregătirea unei întâlniri cu o agenţie de rating, care va avea loc miercuri.
”Am avut o întâlnire cu ministrul de Finance, cu echipa de conducere a Ministerului, abordând subiectele care sunt importante, şi anume o analiză încasărilor la bugetul de stat, un pachet de măsuri pentru a ne îmbunătăţi aceste încasări, inclusiv modificări de legislaţie, cum este, de exemplu, legea insolvenţei pentru a încasa mult mai bine cotele din TVA. De asemenea, am discutat despre pregătirea unei întâlniri cu o agenţie de rating pe care o vom avea mâine”, a spus premierul Ilie Bolojan.
Guvernul Ilie Bolojan propune „o reformă profundă a statului”, plecând de la administrația centrală unde vor avea loc fuziuni, comasări, desființări, reduceri de personal de cel puțin 20% și se vor elimina sporurile aberante, se arată în draftul programului de guvernare consultat de HotNews.ro. Vor fi modificate legile de funcționare ale autorităților care se autofinanțează, precum ANCOM și ASF, plafonând salariile și reducând personalul de suport.
Reforma profundă a statului este unul dintre cei trei piloni fundamentali din programul de guvernare, în condițiile în care România are un aparat administrativ supradimensionat, fragmentat și, adesea, nefuncțional.
Nicușor Dan cumpără haine copiilor de la Primark. Imaginile au devenit virale pe Internet: „Fără opulență, fără lux demonstrativ, fără branduri”
„Acest lucru nu este doar ineficient, este și costisitor. Vom începe cu administrația centrală. Aici vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%. Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară și vom introduce criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție va fi supusă unui proces periodic de evaluare”, se arată în document.
În administrația locală, programul de guvernare propune introducerea unor scheme de personal maximale, și alocări bugetare în funcție de performanță.
Autorizațiile de construire, colectarea impozitelor, raportarea corectă a populației – toate vor deveni criterii de alocare fonduri de la bugetul central. Conform principiului – Resurse umane și logistice dimensionate eficient și utilizate la comun, un exemplu este Poliția locală va fi regândită și dimensionată în raportul cu populația și într-o colaborare pentru partajare resurse cu Poliția Română”, se menționează în draftul programului de guvernare.
Reforma companiilor de stat este un alt angajament luat în programul de guvernare. „Vom elimina consiliile de administrație supradimensionate, vom reduce drastic posturile politizate și vom închide companiile cu pierderi cronice. Cele profitabile vor contribui la buget, nu vor alimenta sinecuri. Vom lista mai multe companii la bursă și vom introduce audituri de active reale pentru a le putea valorifica oferindu-le administrațiilor locale sau investitorilor care pot produce valoare adăugată cu acestea”, se arată în document.
Măsuri propuse în Programul de guvernare de Ilie Bolojan
- Grile de salarizare naționale pentru primăriile care nu își acoperă salariile din venituri proprii;
Scheme maximale de personal;
Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);
Reducerea CA-urilor companiilor de stat, al comitetelor și consiliilor de supraveghere;
Transparență (ex. Contractelor colective de muncă, cheltuieli, bugete, etc.);
Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu indicatorii de performanță;
Indicatori de performanță urmate de demiteri pentru neîndeplinirea acestora;
Listarea la bursă a mai multor companii de stat;
Salariile din ANCOM, ASF și alte autorități autofinanțate vor fi plafonate
Guvernul propune și modificarea legilor de funcționare ale autorităților autofinanțate (ANCOM, ASF etc.), plafonând salariile și reducând personalul de suport. O altă autoritate care se autofinanțează este și ANRE – arbitrul pieței energiei.
Pe lângă limitarea salarizării și reducerea personalului de suport în aceste autorități, Guvernul mai propune și ca „economiile acestora să fie colectate la buget sau lăsate în piață”.
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan va urmări „reforme structurale fundamentale”, promite proiectul programului de guvernare, care declară ca prioritare „ordinea în finanţele publice”, eficientizarea administraţiei, „anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate şi politici sociale oneste, care susţin munca, nu dependenţa”.
Documentul prevede măsuri dure: reducerea personalului bugetar, desfiinţări şi comasări de instituţii, tăieri de sporuri, creşteri de taxe şi accize, mărirea vârstei de pensionare la anumite categorii profesionale, taxarea pensiilor peste 4.000 lei, reevaluarea investiţiilor şi finanţărilor pentru localităţi.
„Fără populisme”
Programul de guvernare „reflectă nevoia de rigoare, simplitate şi eficienţă. Ne asumăm faptul că unele decizii nu vor fi populare”, se arată în preambulul proiectului programului de guvernare cu care premierul desemnat Ilie Bolojan cere votul de învestitură al Parlamentului, insistând că „în faţa instabilităţii externe şi a polarizării interne acest program propune o altă abordare: fără populism, fără privilegii”.
Prioritatea nr. 1 este enunţată ca fiind „punerea în ordine a finanţelor publice”, arătând că „nu vom cosmetiza, vom tăia acolo unde există risipă”. Principalele prevederi ale Programului de guvernare în cele mai importante domenii sunt prezentate mai jos.
Finanţe:
– Reorganizarea ANAF, digitalizare, combaterea evaziunii fiscale, înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală pentru întărirea capacităţii statului de a colecta veniturile
– Scoaterea ANAF, Vămii şi Antifraudei „din orice algoritm politic”
– Revizuirea legislaţiei privind insolvenţa, pentru a nu mai permite insolvenţele „în cascadă”
– Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariurilor şi tranzacţiilor asociate
– Taxarea veniturilor din criptomonede şi din platformele media
– Reducerea deductibilităţilor pentru cheltuieli care diminuează artificial profiturile (de exemplu pentru consultanţă)
– TVA în două cote (19% şi 9%)
– Eliminarea facilităţilor privind TVA la tranzacţiile imobiliare
– Majorare accize
– CASS la pensiile mari (peste 4.000 lei)
– Impozite pe proprietate la valoarea reală
– Creșterea impozitelor pe dividende
Administraţie:
– Politici publice pe baza datelor privind populaţia
– Grile de salarizare plafonate şi scheme de personal maximale
– Revizuirea statutului funcţionarului public şi funcţionarului parlamentar
– Revizuirea Codului Muncii
– Sistem de evaluare a funcţionarilor revizuit
– Revizuirea contractelor de muncă ce permit „drepturi exagerate”
– Transparenţă privind contractele de muncă şi drepturile aferente
– Consilii de Administraţie reduse şi formate din profesionişti
– Limitarea îndemnizaţiilor după performanţe
– Închiderea companiilor publice cu pierderi cronice
– Listarea la bursă a companiilor publice cu păstrarea controlului statului
– Analiza şi prioritizarea proiectelor de investiţii
– Introducere cofinanţării din partea administraţiilor publice locale, în funcţie de capacitatea lor financiară
– Indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (număr locuitori, spor natural)
– Reevaluarea proiectelor finanţate din Programul Anghel Saligny
– Stimularea performanţei administraţiilor locale (alocări de fonduri după gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale)
– Desfiinţarea postului de viceprimar pentru UAT-urile sub 1.500 locuitori
– Instrumente pentru reținerea a până la 50% din beneficiile sociale acordate celor care nu își plătesc impozitele
Sănătate:
– Reducerea numărului de paturi pentru spitalizarea continuă
– Transformarea unităţilor medicale cu ocupare redusă în ambulatorii sau spitale de recuperare ori de paliaţie
– Reducerea sporurilor în spitalele cu datorii
– Plata medicilor după performanţă
– Numirea şefilor de secţii de către managerii de spitale, nu de Universităţi
– Indicatori de performanță la nivel de secții și compartimente
– Concedierea medicilor din spitalele publice care în timpul programului prestează activităţi în alte unităţi sanitare
– Unităţile medicale private care vor contracte cu CAS vor trebui să aibă cel puţin 80% din personal angajat cu normă întreagă
– Încurajarea consorţiilor spitaliceşti pentru a obţine preţuri mai mici la achiziţii
– Creşterea bazei de contribuţii la CASS, aplicarea CASS la pensiile mari (peste 4.000 lei), eliminarea scutirilor de la plata contribuţiilor
– Reducerea concediilor medicale fictive și eliminarea scutirii CASS pentru concediile medicale
– Reducerea numărului de centre de permanenţă din oraşe
– Stimularea medicinei primare și telemedicinei
– Digitalizare (dosar electronic al pacientului și registre naționale)
Economie:
– Reducerea la 6 luni a perioadei de îndemnizare a şomerilor
– Acordarea de ajutoare sociale doar unde nu există locuri de muncă disponibile
Justiţie:
– Prioritizare pentru combaterea corupției
– Reducerea duratei de soluţionare a proceselor şi pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti
– Revizuirea politicii de resurse umane (acces în sistem, evaluarea şi răspunderea magistraţilor)
– Reevaluarea legislaţiei privind salarizarea personalului din justiţie
– Creşterea la 65 ani a vârstei pentru pensionarea magistraţilor
– Mandat unic de 5 ani pentru procurorii de rang înalt
– Legi de salarizare noi care să prevină calculul incorect al salariilor şi procesele
– Secţii specializate pentru speţe privind mediul de afaceri şi specialişti pentru completele specializate în speţe privind achiziţii publice
– Cadru legal pentru soluţionarea la distanţă a litigiilor privind profesioniştii
– Utilizarea sistemelor digitale pentru creşterea eficienţei, transparenţei şi securității juridice
– Reevaluarea Inspecţiei Judiciare pentru eficientizarea acesteia
– Eliminarea costurilor pentru transportul deţinuţilor prin asigurarea prin videoconferinţă a accesului la instanţe
– Eficientizarea mecanismelor de recuperare a prejudiciilor
Agricultură:
– Reorganizarea instituţiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel judeţean
– Reorganizarea agenţiilor din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
– Stimularea procesării produselor agricole
Transporturi şi infrastructură:
– Prioritizarea contractelor CNAIR
– Reducerea cu 20% a angajaţilor
– Reducerea subvenţiilor acordate companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor
– Reformarea acestor companii (ROMATSA, RAR, AACR, Tarom, Aeroportul Otopeni etc)
– Reducerea numărului de membri în CA-uri, indicatori de performanţă şi demitere în cazul neîndeplinirii
– Majorarea preţurilor rovinietei
– Sprijinirea producţiei autohtone de materiale necesare proiectelor de infrastructură
– Prioritate pentru 8 tronsoane de Autostradă, 4 Drumuri Expres şi electrificarea şi modernizarea a 4 magistrale feroviare
– Dezvoltarea terminalelor cargo în transportul aerian
Energie:
– Reducerea cu 20% a cheltuielilor administrative (TESA şi conducere)
– Fuziuni şi reorganizări de entităţi în domeniu
– Reducerea risipei prin introducerea unor normative de cheltuieli
– Digitalizarea proceselor de autorizări şi a infrastructurii, inclusiv generalizarea contorizării inteligente
Economie, antreprenoriat şi turism:
– Toate companiile de stat cu pierderi mai mul de 2 ani trebuie auditate extern
– Instituirea unui sistem de rating privind eficienţa, în funcţie de care se iau decizii de păstrare, redresare, lichidare, PPP sau listare parţială la bursă
– Plafonarea îndemnizaţiilor CA, desfiinţarea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu
– Sistarea capitalizării companiilor cu pierderi
– Listarea la bursă a companiilor, cu păstrarea pachetelor de acţiuni majoritare ale statului
– Eliminarea numirilor politice
– Eliminarea bonusurilor la pensionare în companiile publice
Dezvoltare şi administraţie publică:
– Reevaluarea şi prioritizarea proiectelor CNI şi a celor finanţate prin Programul Naţional Anghel Saligny în funcţie de disponibilităţile bugetare
– Indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (număr locuitori, spor natural, număr autorizaţii de construire etc)
– Alocarea de fonduri în funcţie de performanţă (stabilirea corectă a impozitelor şi gradul de încasare)
– Evaluarea proiectelor finalizate (racordări la reţele de apă-canalizare)
– Desfiinţarea funcţiei de viceprimar în comunele sub 1.500 locuitori
– Grile de salarizare pentru comunele care nu acoperă salariile din veniturile proprii
– Eliminarea îndemnizaţiilor pentru structurile ATOP
– Organizarea unei evidenţe cu personalul contractual
– Elaborarea Legii Capitalei
– Reducerea anvelopei salariale cu 20% în administraţia centrală şi reducerea cu 20% a numărului de angajaţi din administraţia centrală
– Reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate
Educaţie şi cercetare:
– Reformă curriculară
– Extinderea şcolilor pilot pentru inovaţii curriculare şi învăţământ dual
– Eliminarea stimulentelor financiare nejustificate și testarea periodică a cadrelor didactice
– Diferenţierea universităţilor prin misiuni (educaţie, educaţie şi cercetare, educaţie şi cercetare avansată)
– Creşterea normei didactice în învăţământul preuniversitar până la nivelul valorii medii europene
– Plata cu ora se va raporta la timpul total de lucru (40 ore/săptămână) pentru a se evita situaţia ca plata cu ora să coste mai mult decât o oră din norma didactică
– Burse sociale și de performanță corelate cu salariul minim pe economie net
Muncă şi solidaritate socială:
– Eliminarea cumulului pensie – salariu
– Reorganizarea instituţiilor din subordinea Ministerului
– Reducerea perioadei de şomaj la 6 luni
– Acordarea de ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă
– Eliminarea excepţiilor în vederea pensionării anticipate
– Stoparea creşterii exagerate a numărului de beneficiari ai ajutoarelor de handicap
– Stimularea financiară pentru angajarea tinerilor, a integrării în muncă şi a afacerilor START/UP ale persoanelor cu dizabilităţi
– Finanţarea ONG-urilor de tineret pe bază de proiecte
Apărare și securitate națională:
– Alocare de până la 5% din PIB pentru apărare, din care 1,5% pentru investiții și 3,5% pentru cheltuielile curente
– Modernizarea bazelor strategice (Mihail Kogălniceanu, Fetești, Cincu)
– Consolidarea parteneriatelor pentru apărare, inclusiv achiziții prin programul european SAPE
