Cei mai veseli oameni, cel mai sigur oraș, cele mai multe fonduri europene atrase și lista este lungă. Totul se întâmplă în Oradea, un oraș care și-a schimbat radical fața în ultimii ani.
Ilie Bolojan este primarul acestui loc, un lider de la care edilii din toată țara ar trebui să ia lecții de adminstrație.
Clădiri de epocă, parcuri şi spaţii pentru tineri, poduri şi străzi pietonale, săli de spectacole, teatru şi oameni zâmbitori. Aşa arată Oradea zilelor noastre, o urbe care s-a transformat spectaculos în ultimii ani şi a fost desemnată cel mai sigur şi eficient oraş din România, cu cea mai eficientă administraţie, cei mai veseli oameni de la noi şi singura localitate din ţara noastră care face parte din reţeaua oraşelor Art Nouveau. Într-o clădire impunătoare de pe malul Crișului Repede, primarul Ilie Bolojan face planuri.
Ilie Bolojan: „Aici se lucrează la un proiect european tot aşa de extindere a spaţiilor pietonale, iar pe malul stâng se lucrează la reabilitarea celeilalte pieţe. Oamenii dacă văd că se lucrează suportă deranjul, dacă încep lucrările şi nu lucrezi te înjură justificat.”
Ilie Bolojan este la al treilea mandat de primar. Îşi explică toate deciziile pe care le ia din scaunul de edil cu argumente din teancurile de cărţi pe care le citeşte despre felul în care alţii, în lume, au reuşit să dezvolte oraşe şi comunităţi.
Ilie Bolojan: „S-a constatat studiind oraşele că oraşele care au spaţii unde oamenii se pot plimba, care au clădiri care arată bine, unde se pot organiza evenimente, oamenii se simt mai bine.”
Cu această filosofie în spate şi o întreagă echipă pe care a construit-o în primărie, de aproape 12 ani schimba faţa acestui loc. Iar rezultatele se văd. Bolojan este absolvent de matematică, în primii ani după Revoluţie a făcut comerţ, după care a ajuns prefect în oraş şi în 2007, secretar de stat, funcţie din care a simplificat major la nivel naţional procedurile pentru obţinerea paşaportului.
Ilie Bolojan: „Cea mai importantă clădire din Oradea din punct de vedere al arhitecturii este Palatul Vulturul Negru.”
Acum un secol şi ceva, în Oradea au trăit comunităţi de evrei care au construit clădiri inspirate din arhitectura austriacă şi franceză. Şansa a fost că regimul comunist nu le-a dărâmat, dar nici nu s-a ocupat de ele. Când a ajuns la conducerea oraşului, toate erau într-o stare jalnică. Aşa că primarul a început să le ofere facilităţi orădenilor pentru a le reabilita. Oamenii locului nu s-au arătat interesaţi până în ziua în care primăria a schimbat foaia şi a mărit cu până la 500% impozitul pentru cei care nu îşi repară casele.
Ilie Bolojan: „Şi după această chestiune mi-am dat seama că economiştii şi psihologii care au fondat această doctrină a economiei comportamentale nu au luat premiu Nobel degeaba. Dacă vrei reacie socială nu dai, ci îl pui pe om în situaţia să piardă ceva pt a avea o reacţie în senul bun.”
Acum, centrul oraşului e un adevărat şantier. Cine nu repara clădirea, plăteşte. Cine se apucă de treabă, primeşte scutiri la taxe şi impozite de la primărie şi ajutor.
Ilie Bolojan: „Strada asta e un model bun, zic eu, era una plină de mașini și am făcut o înțelegere cu proprietarii – primăria face pietonalizarea voi vă faceți fațadele și cea mai mare parte s-a respectat această înțelegere și cei care au spații la parter nu plătesc vreo 3-4 ani de zile chiriile pe terase. Centrele marilor orașe din România sunt într-o competiție dură cu mall-urile care funcționează ca niște magneţi urbani. În toată Europa în centru exista aceleași magazine ca în mall urî. Noi încercam gândind că un mall atragerea oamenilor în zona centrală. Avantajul fiind că redam orașul oamenilor. Este acest concept orașe pentru oameni nu pentru mașini. Te poți plimba în zona centrală fără ca să te intersectezi cu mașinile, te poți bucura de spații care arată, bine poți să stai la o terasă. Calitatea vieții va creşte în Oradea indirect și prin acest tip de măsuri.”
Anul trecut, palatul Episcopiei Greco-Catolice, proaspăt refăcut, a fost devastat de un incediu.
Acoperişul a fost deja refăcut. Urmează acum să fie puse ferestrele.
Interioarele sunt programate pentru finanţare din fondurile europene în viitorul ciclu finaciar, după 2020. Şi dacă tot am adus vorba de fonduri europene trebuie precizat că Oradea este campioana şi la acest capitol. În ciclul financiar 2007-2014 a atras 250 de milioane de euro, iar din 2014 până acum a atras sau e pe cale să atragă alte 350 de milioane de euro. Anul trecut, oraşul a dat lovitura când în loc să ia 35 de milioane de euro din fonduri europene, atât cât i s-ar fi cuvenit, a luat 140 de milioane pentru alte oraşe n-au avut proiecte pregătite. Orădenii le aveau.
Primăria are un departament special care vânează şi accesează fonduri europene. Aşa arată lista lungă cu proiectele făcute pe fonduri europene în actualul ciclu financiar. Pe fonduri a fost construit un aqua parc care produce în fiecare mai bine de un milion de euro şi atrage oameni din toată ţara, care se cazează şi mănâncă aici. Banii rămân în oraş. La marginea oraşului, primăria a pus la dispoziţie teren şi utilităţi firmelor care au vrut să investească aici. Iar doritori au fost mulţi, acum se amenajează al 4-lea parc industrial. În ultimii ani, aici au apărut 20 de mii de locuri de muncă. Din taxele şi impozitele plătite de firmele care activează aici, primăria plăteşte la rându-i cofinanţările pentru accesarea fondurilor europene.
Sursa: protv
