FANATIK a avut acces la documentele privind simulările realizate de Ministerul Finanțelor pentru partidele care negociază în aceste zile formarea unui nou guvern
Din propunerile PSD, PNL, UDMR, USR și chiar ale președintelui României, experții Fiscului și ai ministerului au ajuns la concluzia că deficitul dintre cheltuieli și veniturile bugetare poate fi redus doar dacă vor fi majorate patru tipuri de taxe. Este vorba despre creșterea cotelor de impozitare la TVA, accize, veniturile persoanelor fizice și la dividende. Asupra impozitării pensiilor și veniturilor lunare peste 10.000 de lei nu s-a ajuns, până pe 5 iunie, la o variantă de lucru. Măsura ar putea fi aplicată din 2026.
Majorări de taxe de la 1 iulie 2025 pentru români
Cele mai importante majorări de taxe care se vor aplica de la 1 iulie vor fi cele privind TVA-ul, care va crește cu minimum 2%, și impozitul pe venit, care ar putea ajunge la 16% pentru orice formă de câștig financiar. Ca o comparație, acum impozitarea veniturilor salariale sau din drepturi de autor se face cu 10%, iar dividendele cu 8%.
Aceste informații au fost confirmate atât de reprezentanți ai partidelor, cât și de reprezentanți ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și ai Ministerului Finanțelor.
Cum se acoperă deficitul
Actualul program de reforme presupune venituri suplimentare de 28 de miliarde de lei. Aceste venituri suplimentare provin, conform datelor consultate de FANATIK, din:
- creșterile fiscale la TVA (14 miliarde de lei),
- veniturile persoanelor fizice (10 miliarde de lei),
- accizele la tutun și alcool (2 miliarde de lei),
- precum și prin majorarea taxării dividendelor și profiturilor (2 miliarde de lei).
Fără aceste majorări, bugetul pe anul în curs nu poate fi echilibrat în perioada iulie-decembrie, așa cum și-a asumat România în fața Comisiei Europene.
„Această echilibrare nu este un moft. Dacă nu creștem veniturile în acest an, vor crește dobânzile la creditele contractate de stat pentru a finanța cheltuielile actuale. În acest ritm, în 2-3 ani, România va fi în colaps fiscal și financiar”, ne-a explicat unul dintre oficialii din Ministerul Finanțelor.
Liderii PSD, UDMR, PNL și USR nu ne-au răspuns la întrebările transmise prin mesaje legate de forma creșterii taxelor propusă de specialiștii Fiscului, în baza propunerilor venite din partea partidelor.
„Reducerea deficitului nu e un moft”
Reamintim că, pentru a nu plăti dobânzi mai mari, România trebuie să atingă un deficit de 7% din PIB până la finalul anului. După primele patru luni din 2025, deficitul prognozat era tot la 9% din PIB. În 2024, PIB-ul României a fost de 375 de miliarde de euro, adică 1.766 miliarde de lei.
Prin urmare, în perioada iulie-decembrie 2024, bugetul public trebuie să înregistreze venituri suplimentare de minimum 25 de miliarde de lei, dar și să renunțe la cheltuieli în valoare de alte 15 miliarde de lei. „Preferabil ar fi ca veniturile prognozate să crească spre 30 de miliarde de lei”, ne-a mai explicat sursa din Ministerul Finanțelor.
Planul inițial a fost criticat de Bruxelles
La mijlocul lunii mai, când președintele României, Nicușor Dan, și formațiunile politice PSD, PNL, UDMR și USR au început să negocieze un pachet de reducere a deficitului ce ar urma să fie aplicat de viitorul guvern, planul era ca gaura financiară să fie acoperită în primul rând prin reformarea statului, prin tăieri de cheltuieli.
Însă, după o discuție telefonică din această săptămână între Nicușor Dan și Céline Gauer, director în cadrul Comisiei Europene pentru PNRR, mesajul Bruxelles-ului a fost clar, conform surselor Fanatik din rândul reprezentanților români la Comisia Europeană.
Céline Gauer i-a transmis președintelui României că viitorul guvern trebuie să prezinte un plan clar de reducere a deficitului prin creșteri de venituri de minimum 5 miliarde de euro și nu prin „povești” despre tăieri de cheltuieli. Aceasta explică și declarațiile lui Nicușor Dan din cadrul conferinței de presă de miercuri, 4 iunie.
Atunci, președintele României a recunoscut că reprezentanții Comisiei Europene i-au cerut „planuri serioase și concrete” pentru creșterea veniturilor, întrucât reducerea cheltuielilor nu poate fi cuantificată în acest an.
Planul stabilit după prima săptămână de negocieri
Astfel, după prima săptămână de negocieri între partide, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), s-a ajuns la stabilirea unor principii de bază.
Vor crește sigur TVA-ul, accizele, impozitul pe venit și taxarea dividendelor. Pentru moment, impozitarea profiturilor firmelor va rămâne la 16%, cel puțin aceasta este situația conform variantelor de lucru și simulărilor realizate până vineri, 6 iunie.
Fanatik a avut acces la o mare parte din datele prezentate de Fisc și Ministerul Finanțelor privind propunerile partidelor. Din aceste documente reiese că cele mai bune, probabile și realiste variante pentru reducerea deficitului se bazează pe creșterea TVA și a taxării veniturilor persoanelor fizice.
Majorarea TVA-ului trebuie să aducă minimum 14 miliarde de lei
În anul 2024, ANAF a colectat peste 117 miliarde de lei din TVA, conform declarațiilor ministrului Finanțelor de la acea vreme, Marcel Boloș. Aceasta a reprezentat o creștere de aproximativ 15% față de anul 2023. TVA-ul în 2025 ar trebui să ajungă la 135 de miliarde de lei, conform prognozelor ANAF. Creșterea de 18 miliarde ar proveni din inflație, colectare mai eficientă și creștere economică. Însă, această creștere, chiar dacă s-ar realiza, nu acoperă nevoile bugetare.
Este necesară o majorare suplimentară a veniturilor din TVA, cuprinsă între 14 și 20 de miliarde de lei, conform documentelor prezentate membrilor partidelor. Astfel, devine necesară creșterea TVA-ului.
O majorare cu un punct procentual pentru toate produsele ar aduce, pe șase luni, 7 miliarde de lei. Majorarea cu două puncte procentuale, din iulie până în decembrie, ar aduce 14 miliarde de lei.
România are nevoie să obțină din TVA o sumă suplimentară de aproape 20 de miliarde de lei până la finalul anului 2025. „Președintele a fost, într-un fel, de acord cu creșterea TVA-ului și la alimente cu 2%, până la 11%, pentru a nu utiliza această variantă ca o încălcare directă a promisiunii că nu va crește TVA-ul”, ne-a declarat liderul unui partid. „Impactul creșterii TVA-ului este rapid și este ușor de colectat: cine plătește TVA de 19% va plăti TVA și cu 21-22%”, ne-a explicat consultantul fiscal Adrian Bența.
Cât privește pe cei care vor suporta creșterea de TVA, Bența spune că este vorba de consumatorul final, adică persoane fizice, dar și firmele mici care plătesc TVA. Deși nu s-a ajuns la o decizie finală, partidele iau în calcul și varianta majorării cu 3% a cotelor de TVA. Această măsură ar putea reduce presiunea asupra creșterii impozitării veniturilor persoanelor fizice.
Conform variantelor stabilite pe 5 și 6 iunie, cotele de TVA ar urma să crească astfel:
- Cota generală: de la 19% la 22%
- Cota pentru servicii de alimentație și turistice: de la 9% la 19%
- Cota pentru alimente și medicamente: de la 9% la 11% (aici, varianta ca TVA să nu se modifice rămâne încă în discuție)
- Cota de 5% pentru cultură și educație va crește la 7% sau 9%.
Accizele ar urma să crească cu 10%
Taxarea specială a tutunului și alcoolului va crește de la 1 iulie, însă nu și cea aplicată combustibililor. Încasările totale din accize în anul precedent au fost de 41 de miliarde de lei, conform documentelor ANAF transmise Comisiei Europene.
Experții ANAF au propus o creștere de 10% a accizelor la tutun și o reconfigurare a accizelor pentru produsele alcoolice, care generează o pondere mai mică din totalul încasărilor. Accizele pe alcool se ridică la aproximativ 6 miliarde de lei, iar cele pe tutun la aproape 14 miliarde. Veniturile suplimentare estimate din creșterea accizelor sunt de aproximativ 2 miliarde de lei.
În această variantă, accizele la combustibil nu sunt modificate. Accizele la carburanți generează aproape 21-22 de miliarde de lei din cele 41 de miliarde colectate în total din accize.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit va rămâne la 16%, nivelul actual, conform variantei de lucru stabilite în această săptămână. În 2024, impozitul pe profit a adus venituri de 21 de miliarde de lei. Deși nu va fi majorată impozitarea profiturilor, va crește însă taxarea dividendelor distribuite persoanelor fizice.
Ultima formă analizată prevede o creștere a impozitului pe dividende la 16%, față de 8% în prezent. În 2024, această taxare a adus bugetului de stat 2,5 miliarde de lei. Prin stimularea profitabilității firmelor, Fiscul speră să încaseze cel puțin 2 miliarde de lei în plus, ținând cont de inflație și de tendința de creștere a profiturilor înregistrate în ultimii ani.
Taxarea veniturilor persoanelor fizice – 10 miliarde de lei în plus
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice ar urma să crească până la 16%, care să fie o cotă standard pentru orice sursă de venit.
„Aceasta este varianta stabilită în această săptămână. Nu se poate crește veniturile doar din TVA, decât dacă se majorează până la 24%. Momentan, această discuție nu a fost luată în calcul. Cert este că și impozitarea veniturilor trebuia așezată pe alte baze și acum e un moment bun”, ne-a explicat unul dintre directorii ANAF.
În 2024, ANAF a declarat că a colectat 33,5 miliarde de lei din impozitul pe veniturile persoanelor fizice. O creștere de 6 puncte procentuale, adică o majorare de 60% a actualului impozit de 10%, ar putea aduce până la finalul anului o sumă suplimentară de 10 miliarde de lei. Pentru a face această măsură mai ușor suportabilă, este analizată ideea unificării impozitului pe venit cu contribuțiile la sănătate sau cele sociale.
„Teoretic, cea mai bună soluție ar fi unificarea contribuției la sănătate cu impozitul pe venit, astfel încât să se ajungă la un impozit total de 22% aplicat venitului brut. Asta ar însemna 2.200 de lei la un venit brut de 10.000 de lei, față de 1.650 de lei cât s-ar încasa acum din CAS plus impozit pe venit după contribuții”, a explicat sursa.
Reducerea cheltuielilor
Un plan de reducere a cheltuielilor este și el în lucru, doar că aceste măsuri nu își vor face efectul decât din 2026. Reprezentanții partidelor au convenit încă ca o mare parte din finanțările și investițiile de la bugetul de stat să fie „înghețate” în acest an.
Spre exemplu, programul de ajutoare de stat avea un buget de 3 miliarde de lei în 2025. Chiar dacă banii nu erau bugetari, în final se putea ajunge tot la creditări. „Se mai lucrează la norme de persoane în funcție de locuitori pentru localități sau în funcție de venituri și profit pentru companiile de stat, autorități, agenții. Se pot face și de aici reduceri de peste 10 miliarde de lei. Este vorba de reduceri prin faptul că nu vor crește cheltuielile, ceea ce va ajuta deficitul”, ne-a mai spus un reprezentant al Ministerului Finanțelor.
