Editorial dur al lui Leo Badea după ce Universitatea Craiova era să se facă de râs la Trnava. Comparația cu Craiova Maxima și marile erori comise de Mirel Rădoi.
Remarc cu tristețe că la noi fotbalul este în degringoladă. Mă refer la Universitatea Craiova. Ce fotbal juca pe vremuri „Campioana unei mari iubiri” și ce joacă ăștia de acum!
Leo Badea, opinie dură după Spartak Trnava – U Craiova 4-3: „Craiova Maxima umilea campioni mondiali, acum ne entuziasmăm dacă Houri dă o pasă pe poziție viitoare!”
Universitatea Craiova a reușit în 1983 prima cea mai mare performanță a ehipelor românești în competițiile europene, când elimina Kaiserslautern și se califica în semifinalele Cupei UEFA. „Știința” de atunci, dirijată magistral de Ilie Balaci, a umilit campioni mondiali ce jucau la Fiorentina, Bordeaux sau Kaiserslautern. Craiova lui Balaci a avut în „Minunea blondă” nu numai un lider, dar și un fotbalist care juca mereu cu mare plăcere și care era de-a dreptul genial.
Craiova de acum se entuziasmează dacă piticul Houri dă o pasă pe poziție viitoare care se transformă în gol. „Știința” nu are în teren un lider! De la Craiova Maxima a lui Balaci și Cămătaru, asta ca să dau doar două nume, până la Screciu și Baiaram este o diferență foarte mare. Mă refer la tot ce înseamnă fotbal. De la mentalitate, la valoarea jucătorilor. Fotbalul la noi, în loc să progreseze, involuează.
Mirel Rădoi a riscat o calificare jucând ca în curtea școlii
Mirel Rădoi a ținut să ne arate că viața este o perpetuă surpriză. După ce bați acasă cu 3-0, deschizi scorul și în meciul retur, deci ai 4-0 scor general, tu, ca antrenor, ieși la marginea terenului și ceri înghețarea meciului. În fotbalul de acum nimeni nu își permite să riște o calificare jucând ca în curtea școlii. Bine, trebuie mai întâi să antrenezi o echipă cum să înghețe jocul.
Vă spun răspicat că orice antrenor din Italia, chiar și de Serie B, dacă la golul de 1-1 nu avea reacție, cu siguranță la 2-1 ieșea la marginea terenului și îngheța jocul. Adică nu mai juca echipa atât de deschis, de lăbărțat, nu jucau bufa-bufa cu mingi aruncate la întâmplare, care de fapt au fost pase la adversari.
Trebuia ca un lider al echipei din teren să strângă rândurile, să paseze aproape și la siguranță. Se impunea o altfel de interpretare a jocului. Ce nu înțeleg Rădoi și jucătorii este faptul că ei s-au dus în Slovacia să se califice, nu să joace meci demonstrativ sau în curtea școlii. Există o limită pe care n-o putem depăși, pentru că a fost dictată din rațiuni pe care nu le cunosc.
Explicațiile haosului total. Ne furăm singuri căciula cu Școala de Antrenori făcută în Moldova
Înțeleg de unde vine toată degringolada asta de la Universitatea. Scuze găsim! Mulți jucători noi la echipă, jucători fără experiență internațională, fără meciuri tari in picioare. Era pe undeva normal să se piardă cu firea, dar în niciun caz atât de rău. Oltenii s-au pierdut total. În frunte cu Rădoi, cu toții s-au blocat de la 2-1 pentru slovaci. În viață nu este totul să vrei, trebuie să și poți!
Nu pot să nu reamintesc faptul că jucătorii noștri dau fuga în Republica Moldova să-și ia carnetul de antrenor, pentru că acolo nu se cere Bac-ul. Toate pleacă de la educație. În loc să se bată să termine Coverciano, unde se face școală cu adevărat și unde se termină foarte greu un curs de licențiere, noi preferăm să ne furăm căciula. Este și aceasta o problemă care duce la evoluțiile dezastruoase al noastre în Europa. Echipele noastre nu sunt antrenate la nivelul pretențiilor.
Filosofia falimentară a lui Mirel Rădoi. Nu a înțeles nimic din episodul Middlesbrough?
Începând de la golul al doilea, gazdele au simțit că se poate. Au simțit în arenă gustul sângelui, pentru că leul din Bănie sângera. Universitatea, după 2-1, a jucat la fel de deschis, nepermis de lejer, cu baloane aruncate la nimereală, cu un joc fără nicio logică. Filosofia lui Rădoi s-a dovedit a fi falimentară. Asta dacă exista această filosofie… La 4-4 scor general, ei au avut o uriașă ocazie de gol, atunci am respins de pe linia porții. Am avut noroc cu carul. Dacă reușeau să marcheze, era gata calificarea.
Banca tehnică a oltenilor n-a avut reacție. Nici la 1-1, nici la 2-1. Au continuat să joace deschis, fără probleme. Parcă vrăjiți, nici la 3-1 nu am văzut vreo reacție și nici la 4-1 nu au demonstrat că înțeleg ceva.
Rădoi s-a blocat, din păcate. A făcut acum aceeași greșeală pe care a comis-o și Olăroiu în 2006, când Steaua a fost la un pas de finala Cupei UEFA, care a terminat meciul cu 8 fundași în teren. Rădoi a terminat partida cu 5 fundași centrali. Bine că nu a mai avut, că-i băga pe toți. Este posibil ca Mirel să nu reușească să se facă înțeles, dar spun și faptul că mediocritatea e sigură pe ea.
Va reuși Mirel Rădoi să devină un mare antrenor?
Marea mea surprindere a fost să văd cum o echipă ca Universitatea Craiova termină primele 90 de minute în genunchi, iar slovacii nu pot să răpună în arenă leul ce era dezorientat, pierdut și vlăguit. Mi-a fost realmente frică să nu luăm gol în ultimele minute, pentru că oltenii au abordat partida de fotbal ca pe una de box, unde combatanții se bat ca bezmeticii cu garda jos. Bătaie ca între Mike Tyson si Evander Holyfield, de exemplu…
Se spune că greutățile vieții și încercările formează oamenii sau îi zdrobesc. Îl știu pe Mirel Rădoi, îi apreciez ambiția și sunt sigur că o să reușească să devină un mare antrenor. Perseverența este o armă cu care nu ai cum să dai greș.
