În timpul sărbătorii Rusaliilor, timp de trei zile, începând de duminică și până marți, în satele din Oltenia și dintr-o parte a Munteniei se joacă Călușul, un obicei străvechi care în această parte a țării a fost deosebit de prezent. Astăzi cetele de călușari se văd însă mult mai rar prin localitățile din sudul țării.
Călușarii, un grup format din mai mulți bărbați care avea un conducător, vătaf, jucau în mai multe locuri din sat, în gospodăriile unde erau primiți și uneori ceata de călușari pleca și în alte sate.
Erau toți îmbrăcați în costum național, în picioare purtau opinci cu clopoței și pinteni. Peste cămăși erau încinși cu bete în cruce peste piept și peste spate, pe cap purtau pălării negre cu panglici. În mână aveau ciomege, vătaful, care era cel mai bun jucător din ceată, purta steagul. Mutul, pentru că unele cete aveau și un astfel de personaj, era îmbrăcat urât și purta mască pe chip.
Steagul Călușului era făcut de călușari, dintr-un lemn de tei, brad sau stejar de câțiva metri, care în vârf avea un tulpan, o batistă sau un prosop. Jocurile jucate de călușari erau Floricica, Frumușica, Crăițele, Sârba din Căluș, Calul, Boiereasca. În ultima zi de joc, călușarii îngropau steagul sau îl aruncau pe o apă curgătoare. Sursa: Agerpres
