Șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avut o întâlnire crucială cu Ilie Bolojan în care au vorbit despre pensii și salarii. Discuția are loc în contextul în care statul are nevoie să reducă cheltuielile, iar pensiile reprezintă un procent uriaș din PIB.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avut o întâlnire cu Ilie Bolojan, la finalul căreia a dat un anunț clar despre pensiile românilor.
sta, în condițiile în care Nicușor Dan a anunțat că viitorul premier va fi Ilie Bolojan.
Întâlnire crucială cu Ilie Bolojan despre pensii. Mesaj ferm despre tăierea pensiilor și salariilor
Reamintim că pensiile au crescut în ultimul an cu 40%, de la 2.000 de lei pensie medie la 1 ianuarioe 2024, la 2.720 de lei pensie medie la 1 septembrie. Statul nu a mai putut indexa pensiile cu 12% la 1 ianuarie 2025, deși acest lucru era prevăzut în lege.
Declarațiile lui Daniel Dăianu sunt foarte importante, nu doar pentru că vin la finalul întâlnirii cu, probabil, viitorul premier al României, ci și pentru că Daniel Dăianu a cerut cu insistență ca cheltuielile bugetare să fie drastic reduse.
Luna trecută, Daniel Dăianu avertiza că România poate intra în incapacitate de plată. El a spus, acum o lună, că
„Datoria publică poate să creasca foarte repede. România nu se află în Zona Euro, și poate să intre în incapacitate de a se finanța, la un deficit mic al datoriei publice”.
Daniel Dăianu: Trebuie luate măsuri. Ce zice de pensii?
Dăianu a revenit la sentimente mai bune sau mai pozitive la finalul discuțiilor cu Ilie Bolojan.
„Punctul meu de vedere este că creșterea substanțială a veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună nu este posibilă. Nu se poate rezolva această ecuație prin tăiere de cheltuieli. Dacă vă uitați la structura bugetului public, grosul e deținut de salarii și pensii. Nu poți să tai salarii și pensii cum vrei”, a spus Dăianu.
Dăianu spune, însă, că cheltuielile sunt prea mari și de undeva trebuie să se taie:
„Poți să tai din cheltuielile alocate bunurilor și serviciilor, însă sunt compartimente care gem, pentru că nu au fonduri suficiente. Tăiem de la școli, de la spitale? Avem, de asemenea, cheltuieli cu dobânzile, care depind de ce se întâmplă pe piețele financiare internaționale”.
Dăianu spune că e nevoie să se taie unele cheltuieli.
„Dacă nu vom avea un plan credibil prin impactul asupra veniturilor fiscale, nu avem ce să facem. Toți va trebui să acceptăm o realitate dramatică: Nu putem ieși din încurcătură fără a renunța la unele cheltuieli “, a precizat președintele Consiliului Fiscal.
Ce însemană tăieri dramatice dacă ne referim la pensii?
Daniel Dăianu spune că „nu poți să tai salarii și pensii cum vrei” chiar dacă sunt cele mai mari cheltuieli ale statului. Pe de altă parte, e nevoie de măsuri „dramatice”, după cum spune tot el.
Pensiile care se dau acum sunt un drept care nu mai poate fi anulat și nici tăiat. Dar, mai sunt 2 creșteri de pensii anunțate de Newsweek.
Prima este cea de la mica recalculare, unde 460.000 de pensionari așteaptă creșteri de sute de lei. Banii trebuiau dați din martie, dar softul nu funcționează și pensiile nu au fost recalculate. Newsweek a calculat că e nevoie între 50.000.000 și 100.000.000 euro pe lună în plus doar pentru aceste creșteri.
Apoi, la 1 ianuarie 2025, pensiile ar trebui indexate cu 7%, o creștere de 200 de lei (medie). Sunt aceste creșteri puse în pericol după declarațiile lui Dăianu? Este posibil.
De ce este important Consiliul Fiscal?
Academia Română, Banca Naţională a României, Academia de Studii Economice Bucureşti, Institutul Bancar Român şi Asociaţia Română a Băncilor vor nominaliza fiecare o singură persoană pentru a face parte din Consiliul fiscal.
2) Consiliul fiscal are următoarele atribuţii principale:
a) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări asupra prognozelor macroeconomice şi bugetare oficiale;
b) monitorizează respectarea şi aplicarea regulilor fiscale prevăzute de prezenta lege, inclusiv a celor referitoare la mecanismul de corecţie şi circumstanţele extraordinare;
c) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări asupra strategiei fiscal-bugetare, precum şi evaluarea conformităţii acesteia cu principiile şi regulile fiscale prevăzute de lege;
d) evaluarea performanţelor fiscal-bugetare ale Guvernului.
