Acasă SĂNĂTATE Imunitatea – definiție și rol. Când scade și cum o creștem?

Imunitatea – definiție și rol. Când scade și cum o creștem?

828
0

Cu siguranță mulți dintre noi au început deja să ia diverse vitamine pentru a-și îmbunătăți imunitatea – a început luna octombrie și odată cu aceasta s-a dat și startul afecțiunilor caracteristice sezonului rece -, dar oare știm cu toții despre ce vorbim când vine vorba despre imunitate?

RECLAMĂ

Imunitatea – definiție și rol

Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a se apăra împotriva agenților patogeni: virusuri, bacterii, paraziți și toxine.

Sistemul imunitar este un sistem complex de celule și molecule (anticorpi) al cărui rol este să asigure protecția împotriva agresorilor. Sistemul imun detectează agentul patogen, îl distruge și, foarte important, memorează antigenul (structura straină organismului) pentru a putea reacționa prompt și data viitoare când îl va întâlni.

Imunitatea poate fi:

#1 înnăscută sau nespecifică – cu ea ne naștem și nu se modifică pe parcursul vieții

  • prima linie de apărare a persoanelor al căror sistem imunitar nu s-a dezvoltat încă pe deplin sau este subdezvoltat
  • include limfocitele NK (Natural Killer), celulele mastocite, eozinofilele, bazofilele, macrofagele, neutrofilele și celulele dendritice: aceste celule au mecanisme de lucru foarte diferite între ele, dar toate pot elimina și/sau identifica agenți patogeni.

Mod de funcționare: Macrofagele sunt celule care patrulează în corp prin fluxul sanguin (asemănător unor soldați) asigurându-se că agenții patogeni nu au acces prin porțile de intrare ale organismului uman. Odată ce un agent patogen (bacterie, virus, parazit) invadează organismul, macrofagele (soldățeii) se deplasează în țesut pentru a-l înghiți și a-l digera, astfel distrugându-l. În plus, bazofilele (instrumentul de distrugere) sunt celule care secretă histamine, ele trimițând semnale mai multor celule imune cu privire la amenințare, timp în care celulele Natural Killer T (bodygurazii orgsnismului) identifică celulele care nu seamănă cu cele gazdă și eliberează substanțe chimice, care descompun și distrug agenții patogeni.

#2 dobândită sau adaptativă – o caștigăm pe parcursul vieții

  • poate fi obținută într-o formă naturală și activă (când sistemul imunitar păstrează memoria bolilor anterioare, cum ar fi imunitatea activă dobândită natural), o formă naturală pasivă (datorită anticorpilor pre-formați ai mamei, care transferă de asemenea imunitatea naturală dobândită sau imunitatea pasivă la nou-născuți), artificială (prin administrarea de vaccinuri și seruri, numită și imunitate dobândită artificial)
  • include limfocitele B și T

Mod de funcționare: În prezența unui agent patogen (bacterie, virus, parazit) care nu a putut fi distrus cu ajutorul celulelor implicate în imunitatea înnăscută (soldățeii ce se plimbă prin organism) se vor activa celule implicate în imunitatea dobândită, limfocitele B și T (ce se aseamănă cu agenții FBI care își doresc cu desăvârșire să găsească structura străină ce se plimbă prin organism). Activarea acestor celule va ajuta la identificarea agentului patogen și ulterior la eliminarea sa. Un avantaj al imunității adaptative este acela că agentul patogen va fi distrus cu acuratețe și de asemenea, la un contact viitor cu același tip de structură străină, timpul de răspuns va fi mai rapid.

În ce situații scade imunitatea?

Multe situații pot duce la scăderea imunității, ceea ce face ca persoana în cauză să devină imunocompromisă. Aceste situații de imunodeficiență pot varia de la forme ușoare la severe, de asemenea pot fi prezente de la naștere sau dobândite pe parcursul vieții. Câteva exemple de situații asociate cu imunitatea scăzută pot fi găsite mai jos:

  • HIV
  • Cancerul
  • Malnutriția
  • Hepatitele virale
  • Unele tratamente medicamentoase-chimioterapia sau corticoterapia

Semne că sistemul nostru imun este slăbit:

  • Infecții repetate cu agarvarea simptomatologiei
  • Oboseala
  • Tensiunea permanentă

În ce situații crește imunitatea?

Cu toții ne-am dori să avem o imunitate de fier, dar nu în orice situație acest lucru este folositor. Vorbim despre cazul bolilor autoimune sau al alergiilor, când o structură proprie nu mai este recunoscută de către organism ca fiind a sa și începe sinteza anticorpilor (arme) îndreptați spre aceasta .

Hiperreactivitatea sistemului imun este responsabilă pentru următoarele boli sau situații asociate cu boala:

  • Artrita reumatoidă
  • Lupusul eritematos sitemic
  • Scleroza multiplă
  • Tiroidita Hashimoto
  • Vasculitele

Semne ale unui sistem imunitar hiperactiv:

  • Slăbiciune
  • Dureri musculare
  • Tulburări de concentrare
  • Pierderea părului
  • Roșeața pielii
  • Cum să ne creștem imunitatea?

Un organism sănătos își păstrează funcționalitatea datorită unui sistem imunitar competent. Ca urmare, alegerea unui stil de viață sănătos ne asigură o imunitate eficientă.

Câteva obiceiuri simple și la îndemână pe care le putem adopta pentru susținerea capacității optime de funcționare a sistemului imun includ:

  • Evitarea fumatului
  • Mâncatul fructelor și legumelor
  • Practicarea regulată a unui sport
  • Consumul cu moderație al alcoolului
  • Respectarea unui orar corespunzător de somn
  • Încercarea de a reduce stresul zilnic

Sursa: ziar medical

RECLAMĂ
Articolul precedentMoartea unui animal de companie poate provoca tulburări psiho-somatice severe
Articolul următorȘapte țări în care anul care vine nu este 2020