Şeful Executivului a explicat că reforma pensiilor speciale, cele cu privire la magistraţi ar trebui să intre în pachetul care ar trebui adoptat în cursul lunii august, deşi Tanczos Barna spusese că această reformă este prevăzută în pachetul al treilea, din 2026.
Declarațiile lui Ilie Bolojan
„Ceea ce înseamnă urgența, rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente importante. Unul care ține de echitatea socială, pentru că în condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat pe contributivitate apare o nedreptate socială.
Rezolvarea acestei probleme dar și a sistemului de salarizare din justiție ține de eficiența acestui sistem și de îmbunătățirea calității actului de justiție în România. Se presupune că atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experiență importantă, să o poată pună în serviciul public.
Care sunt problemele acumulate în toți acești ani? Aș puncta doar trei dintre ele, foarte importante. Una din problemele majore este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi ies la pensie la 47-48-49 de ani.
Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu și e doar o problemă de calitate, de sustenabilitate. Generațiile care vin și intră în perioada activă sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie. Avem o criză a forței de muncă pe care cei din privat și public o resimt foarte mult. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă care s-a acumulat în acești ani.
O a doua problemă este că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut două etape a acestei acumulări negative, am avut ani înainte de 2020 în care practic datorită formulei prevăzută în lege, și anume ca pensia să fie 80% din venitul brut, în fapt, 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri în afara unor pensii private sau a altor forme în care cetățeanul își plătește el un fond de pensii, pe necontributiv, nu există o astfel de situație.
Am avut faza în care ne găsim astăzi, în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat, dar nu mai mult decât ultimul venit, ceea ce înseamnă că în acești ani, pensiile în această zonă au fost la nivelul ultimului salariu și suntem în situația în care dacă facem un calcul a unei pensii medii în sistemul de justiție se ridică la 24-25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net.
Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România, între 500 și 600 de euro, este o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari sau egale cu ultimul salariu. Actuala prevedere ne duce în această direcție.
A treia problemă pe care o avem în sistem, dar care nu este rezolvată prin această propunere, estimez că se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare care sunt interpretabile, neclare și care au fost forțate în interpretarea lor. Această situație care ține de calitatea legislației dar și de interpretarea ei ne-a dus în situația în care în ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțe pentru drepturi salariale care s-au bazat pe aspecte care țin de discriminare salarială, faptul că la un parchet special sunt salarii mai mari decât la un parchet normal a fost considerată o discriminare, pe așa-numitul VRS, pe acte administrative etc.
Cert este că în urma acestor sentințe în cascadă guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei, deci 2 miliarde de euro, diferențe salariale în aceste sistem. S-au făcut parțial eșalonări, și de asemenea, înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe, pentru că acestea au fost reevaluate, recalculate. Este un sistem imprevizibil de salarizare, care înseamnă pentru statul român sume foarte importante de bani pentru care nu există estimări.
În condițiile în care suntem în această criză bugetară este nevoie să intervenim și pentru a veni cu o lege de salarizare clară, care să nu permită interpretări. Nu venim cu legi care reduc salarii, ci care oferă predictibilitate, stabilitate și evită zeci de mii de procese care nu sunt la locul lor.
Propunem pentru primele două probleme. Legat de vârstă și de vechime, creșterea vârstei de pensionare la vârsta standard de 65 de ani. Față de vechimea de 25 de ani pe care o prevede legea, propunem creșterea vechimii la 35 de ani. Un magistrat care lucrează la început în sistemul de magistratură poate ieși la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
În aceste condiții ar urma ca, în fiecare an, să piardă două procente din pensie, în așa fel încât pe logica de contributivitate de-a lungul întregii cariere, să existe această formulă. Aceste prevederi sunt de natură să elimine această inechitate și să avem toți magistrații, azi avem o mică parte care au preferat să rămână să lucreze și le mulțumesc, în activitate.
Cuantumul pensiei este al doilea element. Am făcut o analiză al sistemelor de pensionare din țările UE și, în afară de specificul fiecărei țări, vârsta de pensionare este de aproape 65 de ani cu posibilitatea de muncă până la 68-70 de ani, iar în ceea ce privește cuantumul pensiilor este un procent care se referă la valoarea medie a salariilor celui care lucrează în ultimii 4-5 ani de activitate. Din această medie, se calculează procente.
În unele țări este chiar un sistem contributiv, în cele mai multe există o formulă care ne duce în situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60-70% din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. Subliniez, nete.
În această situație, având analiza, sunt documente publice cu sistemele de salarizare din fiecare țară europeană, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază. Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu NET. Deci nu 80% din brut cum este astăzi, adică mai mult decât cel net, deci maxim 70% din ultimul salariu net.
Cei care astăzi îndeplinesc condițiile de pensionare se pot pensiona după vechea lege, pentru a nu avea niciun fel de fluctuații majore în sistemul de justiție și activitatea instanțelor și a parchetelor să se desfășoare în condiții normale. Aceste propuneri sunt în măsură să respecte principiile ce țin de legislație. Au fost analizate și deciziile CCR, în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii”
Context
Prim-ministrul Ilie Bolojan susţine marţi o conferinţă de presă pe tema reformei pensiilor speciale, el considerând că e greu să ceri reforme din partea cetăţenilor, dacă se menţin pensiile speciale şi cele anticipate ”la un nivel care înseamnă o mare injustiţie socială”. Premierul a anunţat luni seară, într-un interviu pentru G4Media că legea privind pensiile magistraţilor este aproape finalizată. Creşte vârsta de pensionare la 65 de ani, iar valoarea pensiei ”va fi după model european.
Conform anunţului Executivului, conferinţa de presă are lor la ora 12.00.
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că legea privind pensiile magistraţilor este finalizată. Proiectul prevede creşterea vârstei de pensionare şi faptul că, pe viitor, pensia nu va mai putea depăşi valoarea salariului. El a precizat că aceasta se va regăsi în pachetul care va fi adoptat în luna august. El a mai anunţat că în toamnă ar urma să aibă loc şi corectarea altor pensii speciale. Totodată, Bolojan a subliniat că orice guvern trebuie să încurajeze creşterea numărului de oameni care sunt în piaţa muncii, ”printr-un pachet de măsuri care ţine de la limitarea posibilităţii de a te pensiona, limitarea posibilităţii de a-ţi obţine diferite certificate foarte uşor care să-ţi genereze nişte venituri, reducerea duratei în care poţi beneficia, de exemplu, de ajutor de şomaj de la un an de zile cât este astăzi, poate la şase luni”.
Prevederile legii se vor aplica doar pentru viitor, nu şi pentru pensiile care sunt în plată, pentru a rezista la Curtea Constituţională.
”Proiectul e aproape finalizat şi foarte probabil azi sau mâine îl vom comunica public pentru dezbatere”, a spus premierul.
”Creşte vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani, creşte durata după care te poţi pensiona şi clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în aşa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce priveşte cuantumul pensiei, dar cât priveşte şi modalitatea la care se raportează”, a mai spus el.
”Toate modificările, pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituţional, se referă la viitor”, a precizat premierul Bolojan.
Şeful Executivului a explicat că reforma pensiilor speciale, cele cu privire la magistraţi ar trebui să intre în pachetul care ar trebui adoptat în cursul lunii august.
„Aceasta este şi o presiune de timp, datorită condiţionării unui jalon (din PNRR – n.red.) şi avem de recuperat câteva sute de milioane de euro care sunt blocaţi, pentru că nu am închis această condiţionare”, a subliniat Bolojan.
El a adăugat că nu doar pensiile magistraţilor trebuie corectate, ci în această toamnă ar trebui venit cu un pachet care să corecteze şi celelalte pensii speciale, adică să vină să reglementeze aceste aspecte cât se poate de clar, atât din punct de vedere al pensionării propriu-zise, dar şi al unei salarizări care să clarifice mecanismele de salarizare.
Întrebat dacă se referă la şi la pensiile militarilor, poliţiştilor, jandarmilor, foştilor angajaţi din servicii secrete, el a replicat: ”Şi în această zonă. Vedeţi, de exemplu, în zona pensiilor militare sunt destul de multe nemulţumiri legate de recalculări. Şi în zonele pe care le-aţi precizat sunt neclarităţi. Deci, şi aici se impune o clarificare şi cred că în câteva luni de zile, lucrând în colaborare cu autorităţile care gestionează aceste domenii, cu specialiştii lor, se pot pregăti nişte pachete care să poată fi dezbătute în Parlament şi adoptate în aşa fel, încât să avem sisteme clare de pensionare şi să fie evitate situaţiile din ultimii ani, aspecte care ţin de impredictibilitate, de pensionari anticipate”.
El a afirmat că problemele pe care noi le avem pe componenta de pensii anticipate sunt legate de sustenabilitatea economiei noastre.
”Gândiţi-vă că între 55 şi 65 de ani, maxim jumătate din cei care au această vârstă sunt prinşi în economia reală a României datorită pensionărilor anticipate. Acest lucru nu mai este sustenabil pentru o ţară în care generaţiile care vin şi intră în zona de economie reală sunt mult mai mici decât cele care se vor pensiona în următorii 10 ani de zile. În această situaţie, orice guvern trebuie să încurajeze creşterea numărului de oameni care sunt în piaţa muncii printr-un pachet de măsuri care ţine de la limitarea posibilităţii de a te pensiona, limitarea posibilităţii de a-ţi obţine diferite certificate foarte uşor care să-ţi genereze nişte venituri, reducerea duratei în care poţi beneficia, de exemplu, de ajutor de şomaj de la un an de zile cât este astăzi, poate la şase luni”, a afirmat premierul.
El a argumentat că un pachet de măsuri complexe care să ducă mai mulţi români în economia reală, pentru că, ”exact cum sistemul de sănătate nu poate funcţiona sustenabil cu 6,3 milioane de plătitori şi cu 16,5 milioane de beneficiari, nici economia României nu mai poate funcţiona în aceste condiţii dacă nu luăm măsuri în care să încurajăm munca, dar munca reală”.
Prim-ministrul a declarat recent că e greu să ceri efort din partea cetăţenilor, dacă sunt menţinute pensiile speciale.
”E greu să ceri un efort din partea cetăţenilor dacă, de exemplu, menţii actualul sistem de pensionări speciale, anticipate, la un nivel care înseamnă o mare injustiţie socială. Acesta este contextul şi acestea sunt constrângerile în care Guvernul României este nevoit să se mişte”, argumenta Ilie Bolojan.
El a reclamat că 90% dintre magistraţi se pensionează la 48 de ani, apreciind că această situaţie nu mai poate continua. Pentru toate profesiile, mai puţin cele unde este nevoie de forţă fizică, premierul afirmă că susţine pensionarea la 65 de ani.
Premierul a afirmat că o altă modificare legislativă va viza nivelul pensiei magistraţilor, întrucât există o prevedere ”interesantă”, cea conform căreia pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult de ultimul salariu.
”Asta înseamnă că pensia este, de fapt, cât ultimul salariu. Mai există undeva în spaţiul public aşa ceva? Eu nu cred că există aşa ceva”, a mai declarat premierul.
