Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban a fost adoptată în Parlamentul României, ceea ce înseamnă că Executivul condus de Ludovic Orban a fost demis.
În total, 261 de senatori şi deputaţi au votat moţiunea de cenzură, arată primele informaţii, conform unor surse politice din Parlament.
139 de parlamentari au votat împotriva moţiunii.
Moţiunea de cenzură „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, iniţiată de PSD şi susţinută de UDMR, a fost depusă joi, 30 ianuarie, în Parlament.
Motivul moțiunii de cenzură a fost asumarea răspunderii Executivului pe proiectul de lege care prevede alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
PSD și UDMR a acuzat Executivul, în textul moțiunii de cenzură, de încălcarea principiilor democratice, prin asumarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi.
Moţiunea de cenzură, semnată de 208 parlamentari PSD şi UDMR, a fost dezbătută şi votată azi, în plenul Parlamentului.
Pentru demiterea guvernului Orban erau necesare 233 de voturi. Votul a fost secret, cu bile.
Ce se întâmplă după adoptarea moţiunii de cenzură împotriva guvernului Orban
Odată ce Guvernul a fost demis, actualul Cabinet condus de Ludovic Orban va funcţiona ca unul interimar, cu prerogative limitate.
”Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, precizează Constituţia.
Conform legii fundamentale, după căderea Guvernului, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Liberalii şi preşedintele au anunţat că nominalizarea va fi tot Ludovic Orban, pentru a forţa anticipatele. PSD, care iniţial anunţase că nu va propune un premier, fiind mai interesant de reforma în partid, a revenit, spunând că va face o propunere din afara partidului.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Articolul 89 din Constituţie prevede că după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Astfel se va deschide calea alegerilor parlamentare anticipate, dorite atât de preşedinte, cât şi de PNL.
Guvernul Orban a fost învestit în funcţie în 4 noiembrie 2019, obţinând voturile tuturor celor 240 de parlamentari care se aflau în sală.
Sursa: observator