Fostul președinte Ion Iliescu, cel care a preluat conducerea țării după Revoluția din 1989, a fost în anii ’70 un colaborator apropiat al lui Nicolae Ceaușescu, înainte ca dictatorul să-l îndepărteze din cercul său de încredere.
Într-o serie de interviuri pentru DC News, istoricul și jurnalista Lavinia Betea, autoarea unei cărți bazate pe convorbirile cu fostul ministru de Externe Ștefan Andrei, a vorbit despre relația tensionată care s-a conturat între Ion Iliescu și Nicolae Ceaușescu în acea perioadă.
Potrivit mărturiilor lui Ștefan Andrei, aflate în volumul său de memorii, conflictul a izbucnit în perioada în care Ion Iliescu era președintele Consiliului Județean Iași. Plângerile venite din partea populației, nemulțumită de lipsa locuințelor, l-au enervat pe Nicolae Ceaușescu, care l-a mustrat pe Iliescu pentru preocuparea acestuia față de teatre și universități, în loc să se implice în soluționarea crizei imobiliare.
Lavinia Betea remarcă faptul că Iliescu a fost întotdeauna preocupat să fie bine văzut în cercurile intelectuale. Pe biroul său se aflau ziare franceze, puse mai degrabă pentru impresie decât pentru lectură, iar în timpul liber obișnuia să se plimbe în compania intelectualilor. Ceaușescu, conștient de aceste gesturi, înțelegea că Iliescu își construia astfel o platformă de influență personală.
Amintim că ulterior Ion Iliescu a intrat în dizgrația lui Ceaușescu, a fost trecut pe „linie moartă”, dar a revenit în prima linie imediat după izbucnirea Revoluției din Decembrie 1989 și a preluat puterea.
„Nu îi convenea (n.r. – lui Nicolae Ceaușescu) nici faptul că Iliescu se străduiește să fie foarte popular, să dobândească popularitate mai ales în rândul liderilor de opinie care erau intelectualii. Cei care l-au cunoscut pe Ion Iliescu la Iași povesteau cum pe masa lui tronau teancuri de ziare internaționale. Nu că ar fi adunat înțelepciune de acolo, dar dădea bine să arate că el citește presa franceză. Să arate că frecventează teatrele. Imediat ce se încheia ora de lucru se plimba prin piețe, într-un anturaj format din intelectuali. Ceaușescu înțelegea că toate aceste lucruri îi creează o anumită platformă lui Ion Iliescu”, a precizat Lavinia Betea.
În ceea ce privește problema imobilelor, Lavia Betea consideră că: „Ceaușescu a rămas la comparația pe care oamenii s-au străduit să o uite, anume cum s-a trăit în perioada interbelică la țară. El avea în memorie habitatul lui din Scornicești (…) În mintea lui un apartament de bloc trebuia să fie un lux de care să fie mulțumiți și urmașii, ori deja aceștia nu mai erau mulțumiți”.
Iată emisiunea la DC News:
